Ciprian Domnisoru

Archive for the ‘Guvernul PD-L Boc’ Category

Demisia lui Cseke Attila: nu el va fi ucigaşul de sistem pe care şi-l doreşte Băsescu

In Guvernul PD-L Boc, Sanatate on August 4, 2011 at 7:25 pm

Declaraţiile lui Băsescu după întâlnirea cu delegaţia FMI ne arată că avem un preşedinte care se pricepe la absolut tot în economie şi poate să judece cel mai bine ce sistem de sănătate ar trebui să aibă România. Iata ce declara:

«  Cred că lucrurile sunt simplu de enunţat şi dificil de pus în practică.  Asigurări private de sănătate. Nu e alt răspuns logic, trebuie să privatizăm şi spitalele, şi sistemul de asigurări de sănătate. Aici venim cu punctul în care ne împiedicăm. Puteţi spune: “Sigur, domnule Băsescu, cu salariul tău poţi plăti o asigurare privată”. Cel care nu are venituri şi nu-şi permite să plătească, rămâne la fel de neasistat medical »

Prin aceste declaraţii preşedintele ignora că sistemul a ajuns în starea în care este pentru ca a primit, procentual din PIB, cea mai mică alocare din Europa ani de zile, în condiţiile în care investiţiile în tehnologie medicală şi creşterea speranţei de viaţă cer în orice ţară civilizată un buget sporit. Ignora si faptul ca statul cheltuia cu medicamentele 281 de milioane de euro in 2004 si peste un miliard de euro in 2010, in beneficiul net al multinationalelor producatoare de medicamente.

Băsescu îi ascultă pe americanii de la FMI, care nu pricep nici la ei în ţară cum să rezolve problema costurilor exorbitante , lacomiei asigurătorilor şi a companiilor farmaceutice sau problema celor care nu îşi mai permit să joace cu medicii şi asigurătorii un joc inegal pe o piaţă liberă unde se comercializează de fapt viaţa şi sănătatea lor.

Măsura anunţată în sistemul sanitar de a bloca plăţile către spitale dacă acestea nu reduc cheltuielile înseamnă doar transpunerea draconică a viziunii lui Băsescu : ştim cât adoră să taie .

Cseke Attila a înţeles că Băsescu vrea să îi mulţumească pe FMI-işti şi probabil tot lobby-ul spitalelor private omorînd sistemul cu un ungur la conducere. În acest moment UDMR ar fi iresponsabil să mai accepte portofoliul sănătăţii când e clar că banii primiţi la rectificare nu vor ajunge până la sfârşitul anului.

La rectificare Sănătatea a primit 341.2 milioane de lei, un pic mai mult decât pentru aventurile de dezvoltare ale Elenei Udrea (300 de milioane), autostrăzile imaginare ale CNADNR (300 de milioane), Apărare (239 de milioane) sau pentru cine ştie ce o face SRI-ul cu încă 54 de milioane de lei.

Când situaţia în spitale este gravă şi ar putea să fie catastrofală la o sistare de plăţi, guvernul Boc măreşte bugetele Apărării şi ale SRI-ului şi îi da tot pe atât Elenei Udrea sau Ancăi Boagiu să mai câştige vreun rege al asfaltului un contract sau să se mai organizeze vreo gală a neruşinării.

Justificarea că sistemul sanitar iroseşte resurse este hilară când vorbim de kilometri de autostradă de 15 milioane de euro.

Principala problemă a sistemului- cheltuielile cu medicamentele- este cunoscută de ani de zile. Cheltuielile CNAS cu medicamentele erau de 281 milioane de euro în 2004, urcau la aprroximativ 700 de milioane de euro în 2007 şi depăşeau 1 miliard de euro conform raportului CNAS pe 2010 (pag 30).

Sistemul actual este practic omorît pentru că ani de zile , cu şpagă sau fără, statul român a cumpărat medicamente tot mai scumpe. Cheltuielile cu medicamentele erau o problemă binecunoscută şi ultima soluţie încercată a fost o taxă clawback pentru producătorii şi distribuitorii de medicamente,  care nici măcar nu a fost aplicată cum trebuie în vremea guvernului Boc. În toamna lui 2009 guvernul Boc introducea taxa clawback prin care toţi producătorii de medicamente ar fi trebuit să plătească o sumă între 5 şi 11% din veniturile realizate. Jeffrey Franks declara în ultima vizită « sistemul clawback, prin care s-a dorit suplimentarea veniturilor la buget, nu a functionat foarte bine, astfel ca Guvernul trebuie sa se miste repede si sa vina cu o noua versiune de taxare”. Jeffrey Franks încuraja guvernul să introducă mai repede coplata ca metodă alternativă de finanţare. Practic corupţia şi şpăgăria care au dus la creşterea costurilor cu medicamentele, nesancţionate ani de zile, apoi incompetenţa sau presiunile care au blocat până şi taxa de clawback vor fi acoperite în cel mai pur stil neoliberal de coplată şi, în lipsa unei suplimentări a bugetului sănătăţii, de închiderea spitalelor şi înlocuirea lor cu spitale private.

Băsescu vorbeşte de întregul sistem ca fiind ineficient. Salariile doctorilor nu au luat avânt, mai degrabă şi-au luat avânt doctorii în străinătate în timp ce Cseke Attila şi Băsescu se uitau liniştiţi şi nu făceau nimic. Problema sunt cheltuielile cu medicamentele, o problemă binecunoscută, de care profită producătorii şi distribuitorii de medicamente, majoritatea străini, precum şi toţi cei care au reglementat achiziţia de medicamente.

Nu a existat un moment mai urât al lăcomiei şi al distrugerii decât această rectificare bugetară în care este lăsat sistemul sanitar să moară pentru că preşedintele îşi doreşte un sistem privat că aşa vrea el sau FMI-ul

Anunțuri

Cât fură asistaţii graşi? Ce mai are de făcut Băsescu

In Asistenta sociala, Beneficii, Guvernul PD-L Boc on Iulie 12, 2011 at 11:06 am

Prin 2009 Băsescu număra asistaţii sociali. Treisprezecemilioaneoptsutecinzecişicincidemiişasesutedouăzecişipatru de suflete, dacă numărăm şi femeile şi copiii. După această statistică începea o campanie mediatică în care Băsescu urla de pe punte la toţi asistaţii şi spunea că mulţi se pensionaseră cu o sticlă de whiskey (este afirmaţia preşedintelui) şi că multe concedii medicale sau pensionări pe caz de boală erau frauduloase. În cele 13-14 milioane Băsescu includea şi pensionarii sau şomerii, care primeau în fapt o asigurare socială şi nu o formă de asistenţă socială, dar să trecem la cifre.

Ce s-a ales din această retorică :

–        În 2008 românii îşi luau (conform CNAS) 23.5 de milioane de zile de concediu medical, 24.6 milioane în 2009 şi 20.3 milioane de zile în 2010. Deşi guvernanţii îi tratau pe angajaţi ca pe nişte puturoşi şi hoţi, de multe ori angajatorii îi trimeteau în concediu medical, pentru a economisi bani sub forma unui şomaj tehnic mascat. „Dacă patronii au mult de lucru, ne solicită verificarea concediilor. Dar dacă nu au prea multe comenzi, de multe ori le recomandă angajaţilor să-şi ia concedii medicale“, spunea Ioan Precup, medic şef la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Arad. După înăsprirea legislaţiei şi a controalelor, numărul concediilor medicale a scăzut. S-au controlat la domiciliu 1487 de beneficiari de concediu şi 5342 de medici, cu 750 de amenzi pentru medici şi amânarea sau refuzul la plată a 213 certificate medicale.  

 –        La venitul minim garantat, s-au verificat conform Inspecţiei Muncii (Inspecţia Socială) 288.657 de cazuri, iar 13.15% din beneficiari şi-au pierdut dreptul de a primi venitul minim garantat sau acest drept le-a fost suspendat. În cele mai multe cazuri era vorba de lipsa unui certificat medical corespunzător, probleme la calculul veniturilor după formula corespunzătoare, absenţa unei inspecţii sociale o dată la şase luni.

 –        Despre ajutoarele pentru persoanele cu dizabilităţi care se dădeau cu « un pachet de ţigări ori o sticlă de whisky » : tot Inspecţia Muncii verifica 170.966 de persoane cu dizabilităţi care primeau un ajutor de la stat. Pentru 3.5% din cei verificaţi inspectorii stabileau un grad mai scăzut de handicap iar pentru 1.2% ajutorul era sistat complet.

Deci încălcări ale legislaţiei sau cazuri de fraudă s-au constatat pentru 15% din cazurile de concediu medical, 13.15% din cazurile de venit minim garantat şi 4.7% din cazurile de ajutoare pentru persoane cu dizabilităţi.

Sigur că procentele pot creşte dacă montăm camere de supraveghere, însă mi-aş dori să depăşim discursul latrant şi să vedem cauzele problemei: sărăcia ca o consecinţă a lipsei de organizare şi sistematizare a agriculturii, a lipsei de educaţie (inclusiv sexuală şi de sănătate) şi de pregătire profesională, a lipsei accesului la servicii de sănătate. Domenii în care PDL nu face decât să închidă şcoli şi spitale din mediul rural.

Discursul lui Băsescu nu se mai poate orienta într-o direcţie pozitivă, constructivă. De pe punte, el sancţionează şi dă replici. Mai nou, este vârf de lance în retorica : “Nu se putea altfel”, cu care PDL va încerca să ne convingă că măsurile lor bezmetice din criză au fost mană cerească. Sub controlul lor, s-a văzut că 85-90% din asistaţi au o nevoie reală de acel ajutor- pentru ei însă n-a mai rămas decât austeritatea, vreo vorbă în vânt a căpitanului sau vreun Lăzăroiu să ne zică ce rău e în Grecia.

Oglinda idealistului Funeriu

In Educatie, Guvernul PD-L Boc on Iulie 5, 2011 at 10:44 am

Maşinăria de propagandă PD-L a atins noi culmi la bacalaureatul ăsta. După ce Cseke Attila ieşea să arate presei poze cu cazuri şocante din spitalele de stat după un an şi jumătate de mandat, Funeriu a prins şi el loc pe agenda publică să dea cu şutul în sistemul public de educaţie. Dacă va închipuiţi că ministerul este condus de vreun tocilar bine intenţionat care vrea să fie Vlad Țepeş al comentariilor literare şi al înmulţirii de matrice, vă rog să aveţi în vedere :

–        Ministerul pregăteşte închiderea şi comasarea a 1000 de şcoli, majoritatea din mediul rural, pentru reducerea cheltuielilor, în condiţiile în care ieşim din recesiune.

–        Legea Educaţiei Funeriu prevede că statul va finanţa şcolile private şi şcolile religioase cu costul standard per elev. Adică fiecare şcoală privată, adventistă, baptistă va primi fonduri de la stat ca şi o şcoală de stat.

–        Din disponibilizările de bugetari din timpul crizei, jumătate erau în educaţie şi sănătate (32,000 din sectorul de sănătate, 29,500 din sectorul de educaţie, conform Consiliului Fiscal)

–        Deşi numărul de creşe şi grădiniţe a scăzut în România de la 10.000 în anul 2000 la 1.700 în 2008, Funeriu & company pregătesc mai mult comasări de grădiniţe şi creşe.

Numai dacă luăm deficitele de la CNADNR care au mers spre regii asfaltului (au contracte de sute de milioane de euro cu Umbrărescu, Dan Besciu, Costel Căşuneanu şi Nelu Iordache, citiţi aici de pildă) şi am fi putut acoperi costurile spitalelor şi şcolilor închise din mediul rural. De pildă, în 2009, CNADNR avea un deficit de 1.35 miliarde RON. Prin comparaţie, spitalele închise din mediul rural au adus economii de 175 de milioane de lei pe an, după spusele lui Cseke Attila.

Funeriu poate chiar are sincer impresia că face vreo reformă. Ce face de fapt este :

1)      permite vărsarea de fonduri în contracte de asfaltare păguboase (vedeţi deficitele) prin reducerea cheltuielilor din învăţământ.

2)      Dă România cu zeci de ani înapoi prin îngreunarea accesului la educaţie în mediul rural şi prin reducerea numărului de creşe şi grădiniţe.

3)      Susţine lobbyul şcolilor religioase şi al celor care vor să profite de finanţarea per capita ca să umple România de şcoli private pe modelul fabricilor universitare de diplome.

Aşa că Funeriu când se uită în oglindă poate se vede un mare reformator, însă ca să citez o perlă de la Bac, “Când te uiți în oglindă, te vezi pe tine, dar uneori mai vezi și alte lucruri, mobila”. Funeriu o vede pe Oana Badea făcând jocurile, o vedea pe Vergu spoindu-şi garsoniera, cred ca vede şi unde merg banii în PD-L. Cu toate astea, se chinuie vizibil să rămână în graţiile lui Băsescu şi să fie plăcut de Boc. Cei picaţi la bac or să înveţe mai bine autori canonici şi polinoame vara asta, ce-i drept, Funeriu, felicitări. Însă reformele tale din educaţie – care servesc clientelei PDL-  or să pună ţara asta pe butuci.

Na un leu, du-te si te recalifica si sa-ti ramana si de tutun

In Criza, Economia muncii, Guvernul PD-L Boc, Somaj on Mai 27, 2011 at 1:02 pm

Graficul de mai jos arata cam cat cheltuie statul roman cu masurile de formare profesionala (training) in comparatie cu alte state europene- ca sa nu va obositi ochii, da, Romania e acolo in coada. Ca sa fie si mai clar, in 2009 nivelul cheltuielilor s-a redus de trei ori, asa ca statul roman a cheltuit in medie cam 60 de bani pe cap de locuitor cu trainingul.

Magariile din legea dialogului social

In Criza, Economia muncii, Guvernul PD-L Boc on Mai 11, 2011 at 4:26 pm

Basescu s-a grabit sa includa in noua lege a dialogului social limitarea dreptului la greva pentru personalul angajat de forte armate straine pe teritoriul Romaniei, incalcand flagrant Conventia 87 a Organizatiei Internationale a Muncii. Am facut un sumar al magariilor din noua lege, urmarind articol cu articol schimbarile si inspirandu-ma din declaratiile si materialele comunicate de lideri sindicali.

Iata cum ingradeste Legea Dialogului Social 62/2011 activitatea sindicala:
1) Va fi mai greu isi gaseasca sediu– noua lege spune ca sindicatele „pot” avea un sediu in intreprindere, inainte (art 22 (3) din Legea 54/2003) preciza: ” Unităţile în care sunt constituite organizaţii sindicale care au dobândit reprezentativitatea, în condiţiile legii, sunt obligate să pună, cu titlu gratuit, la dispoziţia organizaţiilor sindicale, spaţiile corespunzătoare funcţionării acestora şi să asigure dotările necesare desfăşurării activităţii prevăzute de lege.”

2) Dupa ce  ii inceteaza mandatul, liderul de sindicat nu mai este protejat in mod special de concediere timp de doi ani:

Articolul 10 (1) din Legea 54- În timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului- a disparut prevederea referitoare la cei doi ani

3) Daca lucrezi intr-un sector unde firmele au de obicei putini angajati, nu mai ai posibilitatea sa infiintezi un sindicat profesional cu lucratori de la alte firme : in legea 54 se prevedea , la articolul 2(2) : Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi ramură sau profesiune, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi. – prevederea cu angajatori diferiti a disparut.

4) Angajatorul nu mai este obligat sa invite reprezentantii sindicali in consiliul de administratie: Legea 54 prevedea:  ” Art 30 (1) Angajatorii au obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai organizaţiilor sindicale reprezentative să participe în consiliile de administraţie la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.”- noua lege a inlocuit obligatia cu „poate” si a eliminat mentionarea problemelor culturale sau sportive, ca ce atata cultura…

5) Comunicarea angajator-sindicat este limitata– in legea 54 angajatorul avea si obligatia de a comunica sindicatelor informatii „privind constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă, protecţiei muncii şi utilităţilor sociale, asigurărilor şi protecţiei sociale” precum si (articolul 3) probleme de interes cultural si sportiv- aceste aspecte nu mai apar in noua lege, ca ce atata protectia a muncii, cultura sau protectie sociala…

6) Neplata activitatii sindicale pentru liderii care sunt scosi din productie– Legea 54 prevedea „Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile pentru activităţi sindicale, fără afectarea drepturilor salariale. „- Noua lege nu mai prevede un numar de zile, numarul de zile poate fi negociat, si mai mult, angajatorul nu mai are obligatia de a plati acele zile (se mentioneaza expres, „fara obligatia angajatorului de a plati drepturile salariale pentru aceste zile„)

7) La dizolvare, tribunalul are larghete sa distribuie patrimoniul dupa cum vrea, nu mai are obligatia de a-l „atribui unei organizaţii din care face parte sindicatul sau, dacă nu face parte din nici o organizaţie, unei alte organizaţii sindicale cu specific asemănător.” (Legea 54, art 37 (2)) 

8    ) Pana acum, sindicatele se puteau constitui (Legea 54, art 41 (1)), dupa  criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau după criteriul teritorial-in noua lege apare conceptul de „sector de activitate”, dupa codul CAEN, sectoare care, in noua lege, se stabilesc prin hotarare a Guvernului dupa consultarea partenerilor sociali. Nu mi-e clar cum ar putea abuza Guvernul de definitia sectorului de activitate, dar nu era nevoie de renuntarea la criteriul profesional sau cel teritorial decat daca se dorea limitarea activitatii sindicale, ceea ce e clar.

9   ) Au aparut criterii de reprezentativitate care limiteaza activitatea sindicala: confederatiile sindicale trebuie sa aiba structuri teritoriale in jumatate plus unul din judetele Romaniei si sa aiba 5% din efectivele angajatilor din economia nationala (!!)- ma intreb daca tot vorbim de sectorizarea economiei si vrem sa facem confederatie sindicala in minierit si metalurgie (nu doar un sector), de ce ar avea confederatia sindicala respectiva structuri teritoriale in 21 de judete, cand sunt judete si fara minierit si fara metalurgie?

Abuzul maxim este la nivel de unitate, unde trebuie jumatate plus unu din angajati.

Pana acum, legea 54 prevedea un numar minim de 15 angajati, nici macar de la acelasi angajator in mod necesar. Legea 130/1996 prevedea intr-adevar criterii similare de reprezentativitate, dar numai pentru negocierea contractelor colective de munca. La nivel de unitate era nevoie de o treime din angajati in sindicat pentru negocierea contractului colectiv de munca, acum e nevoie de jumatate plus 1.

10) Mai multa birocratie– in noua lege, articolul 53 ii obliga pe reprezentantii sindicatelor, inainte de a obtine reprezentativitatea, sa umble cu dosare la Ministerul Muncii si la ITM

11) Daca pana acum trebuiau 15 persoane juridice pentru un patronat (Legea 356/2001), acum nu mai e musai. In schimb patronatele pot fi fericite, trebuie sa respecte cam aceleasi criterii de reprezentativitate ca si sindicatele.

12) A disparut contractul colectiv de munca la nivel national si cel la nivel de ramura si a aparut cel la nivel de sector, dupa cum va  defini guvernul sectorul. Din cate imi dau seama, asta inseamna ca nu va mai negocia nimeni cu guvernul salariul minim, ci guvernul il va stabili dupa cum va vrea si la nivel de sector se vor purta negocieri suplimentare.

13) Daca un contract de munca isi face efectele la nivel de unitate sa zicem pentru toti angajatii, a aparut prevederea (in articolul 153 din noul Cod Social) ca organizatiile sindicale pot incheia cu angajatorul „orice alt tipuri de acorduri, conventii sau intelegeri, in forma scrisa, care reprezinta legea partilor si a caror prevederi sunt aplicabile numai membrilor organizatiilor semnatare”. Nu sunt jurist, dar nu mi-e clar ce prevaleaza: contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau alte acorduri pe legea partilor.

14) Pe durata valabilitatii unui acord colectiv de munca angajatii nu pot declansa conflict colectiv de munca (art 164). Vechea lege (Legea 168/1999) prevedea la art 12 d) : „Conflictele de interese pot fi declansate in urmatoarele situatii: d) unitatea nu isi indeplineste obligatiile prevazute de lege de a incepe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca. „. Desi vechea lege prevedea ca angajatii nu pot declansa conflicte de munca pe durata valabilitatii unui contract colectiv de munca (art 13), se facea exceptie exact la punctul 12 d), care a disparut din noua lege.

15) Articolul 182 instituie obligativitatea grevei de avertisment: „greva poate fi declarata numai daca , in prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a conflictului colectiv de munca prin procedurile obligatorii prevazute de prezenta lege, numai dupa desfasurarea grevei de avertisment …”   Vechea lege prevedea, intr-adevar, ca greva de avertisment sa preceada pe cea propriu-zisa cu cinci zile, insa nu reiesea din vechea lege ca este musai sa o preceada pe cea propriu-zisa.

16) Pierderea drepturilor pe perioada grevei. Daca in vechea lege, la articolul 54 se prevedea  „Pe durata grevei salariatii isi mentin toate drepturile ce decurg din contractul individual de munca, cu exceptia drepturilor salariale. „, in noua lege se prevede, la articolul 195, „pe toata durata participarii la greva contractul individual de munca sau raportul de serviciu, dupa caz, al angajatului de suspenda de drept. Pe perioada suspendarii se mentin doar drepturile de asigurari de sanatate„.

17) Sa nu cumva sa faca greva femeile de serviciu de la baza de la Deveselu: noua lege prevede, la articolul 202, ca nu pot declara greva , printre altii, „personalul angajat de fortele armate straine stationate pe teritoriul Romaniei„. Nu numai ca este un abuz grav si o incalcare fundamentala a dreptului la greva, dar este si o tradare nationala (ma rog, las retorica patriotarda altora). De altfel incalca flagrant Conventia 87 a Organizatiei Internationale a Muncii, ratificata de Romania, care intr-adevar prevede la articolul 8 ca statele semnatare pot avea dispozitii de a limita dreptul la greva personalului din fortele armate si politie, dar nu mentioneaza absolut nimic de personalul angajat de forte armate straine.

De altfel Curtea Constitutionala a ignorat in decizia ei de constitutionalitate incalcarea in articolul 202 a dreptului la greva al personalului angajat de forte armate straine, incalcare a articolului 43 alin 1 din Constitutie:

– art. 43 alin. (1) – Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.

Sunt curios de interpretarea Articolului 202 -categoria „personalul angajat de forte armate straine” este intr-o insiruire de categorii, cu virgula. Oare femeile de serviciu de la Deveselu vor putea face greva?

18) In conflictele individuale de munca, obligatia angajatorului de la  Art. 75 din vechea lege a disparut:”In cazul in care sunt contestate masuri unilaterale dispuse de unitate, aceasta are obligatia ca, pana la prima zi de infatisare, sa depuna dovezile in baza carora a luat masura respectiva. ”
– sa vedem ce e in Codul de procedura civila in materie de conflicte individuale de munca, poate sa regaseste obligatia acolo

Masura pentru whiskey

In Guvernul PD-L Boc, Sanatate on Aprilie 17, 2011 at 9:18 pm

Presedintele Basescu a avut recent o interventie prin care sustine inchiderea spitalelor si reformele de taiere initiate la sfatul parintesc al FMI. Numai ca Basescu este obisnuit sa toarne whiskey, nu sa-l masoare.

A sustinut ca Romania are cea mai mare densitate de paturi de spital din Europa. O minciuna crasa, gasiti aici statistica, Romania este pe locul 16 (din doar 22 de tari analizate) la numarul de spitale pe cap de locuitor. Gasiti aici statistica privind densitatea de paturi de spital, ne intreceau 10 tari in 2008. Alte statistici ce sa va mai spun, suntem pe ultimele locuri si la numarul de doctori pe cap de locuitor, la accesul la servicii medicale, la tot ce vreti.

Chiar raportul Comisiei Prezidentiale pentru analiza politicilor din domeniul sanatatii publice prezinta, la pagina 49 sau 113 in docul pdf, o statistica in care Romania (c0lorata maro) nu era nici pe departe tara cu cea mai mare densitate de paturi de spital. 

Basescu nu e singurul de fapt care a avansat ideea cu densitatea de paturi de spitale pe locul 1, Ion Bazac spunea exact acelasi lucru in 2009, cand statisticile Eurostat de mai sus plasau Romania pe locul 11.  Interesant este ca Bazac se lauda ca lucreaza cu experti ai Bancii Mondiale pentru reformarea sistemului.

Sper sa se gaseasca un jurnalist care sa il faca pe Basescu sa isi retraga afirmatia falsa. Inteleg dreapta, inteleg reforme FMI care lasa oamenii sa moara in fata spitalului, dar un presedinte probabil baut care dezinformeaza populatia nu mai inteleg.

Spitalul pentru cinici

In Guvernul PD-L Boc, Sanatate on Aprilie 15, 2011 at 5:16 pm

In plin proces de inchidere a spitalelor, am asistat saptamana asta la spectacolul trist al unui ministru care ne arata poze cu ranile unei babute bolnava psihic si uitata de dumnezeu intr-un spital, cu un fiu prea sarac s-o intretina. Cumva ministrul credea ca acesta poza va servi cauzei lui si va arata cat de proaste erau de fapt spitalele care au fost inchise. Kelemen Hunor s-a grabit sa il sustina, spunand ca spitalele care au fost inchise au fost selectate in urma unui proces atent. Nici vorba de asa ceva, totul s-a facut intre Directiile de Sanatate Publica de la judet si minister, si listele s-au schimbat dupa cine stie ce algoritm spagaresc la nivel judetean.

Saptamana asta am incercat sa conving cunoscutii mei sa doneze pentru mentinerea in functiune a spitalului Balcesti. Ac0lo a murit un om saptamana trecuta in fata spitalului inchis si toti cinicii s-au grabit sa spuna ca oricum omul nu putea fi salvat. Spitalul din Balcesti deservea in schimb 40,000 de oameni din satele din jurul Balcestiului. Ii multumesc lui Alexandru Domnisoru (nu suntem rude, am fost colegi la SNSPA) ca a acceptat sa mearga si sa faca un fotoreportaj la Balcesti. I-am zis, Alexandru, gaseste o baba si pune-o sa lesine si fa-i poze tata. Realitatea este insa alta: spitalul din Balcesti este un spital curat, ingrijit, din cate imi dau seama bine dotat. Este la 40 de kilometri distanta de Craiova iar acum Balcestiul este deservit de doar doua ambulante. Veti zice, ce daca, doua ambulante sunt suficiente pentru 40.000 de oameni. Nu sunt. Cand barbatul de 41 de ani care a murit in fata spitalului a facut atac cerebral, ambele ambulante erau la apel.

Iata spitalul, care a functionat mai intai intr-un conac donat Academiei Romane iar apoi intr-o cladire construita din eforturile c0munitatii locale

comuna s-a împrumutat în 1906 cu 20 000 de lei la creditul judeţean şi comunal, mai dând şi o parte din capitalul său pentru construirea localului spitalului de plasă din această comună

Sursa: Mesagerul de Valcea

In acest spital cu traditie istorica au lucrat doctori dedicati pana la sacrificiu, carora comunitatea le-a ramas recunoscatoare.

Incercand sa conving oamenii de utilitatea mentinerii acestui spital in functiune, am intampinat nenumarate pareri cum ca aceste spitale ar trebui inchise pentru ca erau insalubre/vechi/ nu puteau trata pacientii corespunzator. La inceputul lunii aprilie, un copil in coma a fost adus in fata spitalului inchis de un echipaj SMURD. Dupa moartea unui barbat de 41 de ani in fata spitalului inchis, doctorii care au mai ramas au decis sa redeschida spitalul, lucrand pe gratis. Am ramas impresionat de gestul medicilor si personalului din acest spital si cred ca avem toti sa le multumim pentru gestul lor. Copiii continua sa vina sa se trateze la spitalul Balcesti, unde inca mai lucreaza – pe gratis- doctorul pediatru.

Spitalul nu este in niciun caz vreo cosmelie insalubra, cum incearca sa sustina ministerul si sustinatorii inchiderii spitalelor.

Spitalul din Balcesti serveste oameni saraci si batrani, care nu vor putea sa se deplaseze 40 de kilometri pana la Craiova pentru orice nevoie medicala si chiar daca ar reusi n-ar avea bani sa se intretina in spital. Discutand cu doctorii, Alexandru a aflat ca de fapt pacientii nici nu ajung la Craiova, ci trebuie dusi la Dragasani sau la Valcea, la peste 60 de kilometri, din motive administrative pe care numai CNAS le stie.

Aceasta comunitate este lasata sa se descurce singura, asteptand ambulanta care ii va duce pe drumul judetean (care, dupa cum se vede, nu este grozav primavara, daramite iarna).

Daca acest spital va fi transformat intr-un azil de batrani, oamenilor nu le va mai ramane decat sa astepte moartea- ma intreb care este logica de a pune batranii in camine in sate iz0late, la distanta mare de spitale- e o politica publica iresponsabila, o forma de a crea lagare pentru batranii Romaniei. Din fericire, ideea initiala a lui Basescu de a transforma aceste spitale in crese a intampinat argumentul net ca medii infectioase nu pot fi transformate in crese.

Incurajez oamenii care cred in importanta mentinerii accesului saracilor la spitale sa doneze pentru mentinerea in functiune a spitalului Balcesti. Directorul financiar Marius Geica mi-a comunicat contul in care se pot face donatii.

SPITAL ORASENESC BALCESTI
COD FISCAL:2541770
COD IBAN RO11TREZ6795041XXX000050
TREZORERIA OPERATIVA BALCESTI JUDETUL VALCEA

Am primit multe raspunsuri de la cei pe care i-am rugat sa doneze in care se plangeau ca dau deja dau spaga doctorilor, ca deja platesc prea mult pentru sanatate. Se plangeau de starea in general a sistemului si isi exprimau neincrederea ca mai poate fi reformat. Comentau ca donatiile nu sunt suficiente, ca trebuie insotite de politici publice.

Eu sustin ca in cazul Balcesti (si cred ca si in alte cazuri, Buftea, Codlea, Babadag) este vorba de o inchidere abuziva a unor spitale care isi aveau rostul lor in comunitate. Mai rau, mi-e teama ca vom mai asista la tragedii precum cea de saptamana trecuta. Donatiile pot ajuta spitalul sa ramana in functiune, mai ales ca autoritatile locale au dat in judecata ministerul.

Cumva atacul asupra serviciilor publice din Romania, atac intretinut de FMI vreme de 20 de ani, cu marele aport al securistilor si politicienilor incompetenti, i-a transformat pe romani intr-un popor de cinici, care nu mai vede „luminita de la capatul tunelului”- nu mai crede in nevoia unui sistem public de sanatate si de educatie. Cinismul acesta, rezultatul unui proces de dividae et impera sustinut de serpi batrani ca Basescu (va mai amintiti de pensionarii grasi?) ne face mai slabi, ne taie orice spirit civic si ne determina sa nici macar sa nu mai mergem la vot pentru a sanctiona incompetenta si hotia.

In cazul spitalului Balcesti, sper ca oamenii sa poata sa treaca peste acest cinism si sa inteleaga ca pot fi evitate tragedii prin mentinerea spitalului in functiune.

Salvati spitalul din Balcesti

In Guvernul PD-L Boc, Sanatate on Aprilie 11, 2011 at 1:00 pm

Acum doua luni scriam un post intitulat „moartea domnului Lazarescu”, in care comentam ca inchiderea spitalelor din comunitati sarace/izolate va duce la situatii in care oamenii vor muri in fata spitalului sau in drum spre un spital mai mare. Cazurile din Balcesti si Babadag mi-au dat peste gura si mi-am dat seama cat de putin am facut de fapt sa opresc inchiderea acelor spitale- sau de fapt cat de putin au facut romanii in acest sens.

Dupa moartea unui tata de 41 de ani din Balcesti, in fata spitalului inchis, doctorii din Balcesti au decis sa continue sa ofere servicii medicale, fara  a fi insa platiti. Cand i-am contactat, nici nu se gandisera sa deschida un cont de donatii si imi spuneau ca i-a intrebat presa daca au primit oferte de ajutor- si nu primisera. I-am rugat sa deschida un cont de donatii-

SPITAL ORASENESC BALCESTI
COD FISCAL:2541770
COD IBAN RO11TREZ6795041XXX000050
TREZORERIA OPERATIVA BALCESTI JUDETUL VALCEA

Am auzit pareri ca e bine ca se inchid spitalele mici, ca sistemul de stat este prost. Mi-e teama ca aceste pareri sunt rezultatul a ani buni de subminare a sistemului de sanatate de stat si de subfinantare cronica, mentinuta inca de pe vremea negocierilor cu FMI de la sfarsitul anilor 90.

Despre parerea autoritatilor ca oamenilor le va fi mai bine deplasandu-se pana la spitale mai mari nu am ce zice: chiar daca am avea un sistem bun de ambulante, chiar daca am avea drumuri bune care nu se inzapezesc iarna, ramane problema oamenilor saraci si batrani care nu vor mai merge la spital pentru ca nu isi mai permit. Odata cu introducerea sistemului de coplata vor avea o grija suplimentara: chiar daca statul va subventiona coplata pentru batrani si saraci, ceea ce era odata o simpla vizita la spitalul din oras se va transforma intr-o calatorie la oras si la un efort de a colectiona „tichete de sanatate”.

Nu vreau sa polemizez cu nimeni asupra bunelor si relelor din sistemul de sanatate romanesc. Situatia este aceasta: 67 de spitale inchise, sanatatea oamenilor pusa in pericol pentru un acord  cu FMI care nici macar nu mai e asa „vital pentru tara”. Si dintre toate aceste spitale, am vazut o speranta cand doctorii si asistentele din Balcesti continua sa ofere servicii medicale pe gratis.

Sa ii ajutam sa mentina acest spital in functiune.  Sprijinind gestul medicilor din Balcesti, putem evita alte tragedii- si in situatia de fata, este mica distanta de la inchiderea spitalului intr-o comunitate mica si o tragedie .

Domnul Lazarescu moare mai repede

In Guvernul PD-L Boc, Sanatate on Februarie 11, 2011 at 6:21 am

Prin comasarea a 111 spitale si desfiintarea a 78, adica aproape jumatate din spitatele din Romania, domnul Lazarescu nu va mai fi plimbat cu ambulanta de la un spital la altul, ci va muri direct la primul, care va fi prea aglomerat. Sau, daca are nesansa sa locuiasca intr-una din comunele sau orasele unde Ministerul Sanatatii vrea desfiintarea spitalului local, sa moara pe drumul spre un oras mai mare.

 Basescu a apucat anul trecut sa agreeze cu FMI si sa se hahaie catre popor ca inchidem si comasam 200 de spitale. „Guvernul va reduce numărul de paturi în spitale cu 9.200 şi nu va reînnoi autorizaţiile pentru cel puţin 150 dintre cele mai ineficiente spitale, până la finele anului”, asa scria  in scrisoarea de intentie cu FMI din mai 2010.

Ministerul a produs repede o lista de spitale ce urmeaza a fi desfiintate, Boc a apucat sa desfiinteze zece spitale prin hotarare de guvern anul trecut, s-a descoperit intre timp ca masura este o imbecilitate in majoritatea cazurilor, iar ministerul acum asteapta studii de fezabilitate, cum era normal de la inceput- potrivit citynews, ministerul a trimis o circulara Directiilor de Sanatate Publica, informand ca se asteapta alte propuneri pentru desfiintari si comasari, deci practic ca lista spitatelor ce urmeaza a fi inchise sau comasate ar urma sa fie modificata. Basescu si Boc s-au incurcat in itele “modernizarii”- pentru ca descentralizarea spitalelor fusese facuta repede-repejor tot la indemnul FMI si cu mare sustinere din partea UDMR, Ministerul a anuntat planuri de comasare pentru spitale unde nu mai are autoritate. Iata ce se intampla cand tara este condusa la sugestiile FMI de niste ageamii.

Precum in legea educatiei, unde sunt comasate scoli, motivatia este reducerea cheltuielilor. Specific insa inchiderii spitalelor este ideea ca pacientii din orasele mici nu sunt serviti bine in spitale ineficiente din oraselul lor, ci mai bine merg la oras. Un argument nu lipsit de logica, dar nerealist, tinand cont de starea drumurilor, de problemele serviciilor de ambulanta, de supraaglomerarea spitatelor din oras. Desigur, cand principiul care sta la baza reformei este eficienta, nu mai conteaza cati mor pe drum, cati nu se duc la spital ca e prea departe, cati nu au bani sa se duca la spital. Ce conteaza e ca ai redus deficitul, ca doar nu te evalueaza nimeni in mod serios la mortalitatea taranilor.

Reactia comunitatilor locale a fost exemplara, iar primarii, indiferent de partid, au tipat ca din gura de sarpe. Interesant este ca puterea aceastei opozitii este generata chiar de eforturile de descentralizare-  devenind responsabili in fata comunitatii pentru soarta spitalelor, primarii nu au cum sa nu se opuna masurii de inchidere a spitalului.

“Prefectul şi directoarea DSP au făcut un gest abuziv. Eu nu glumesc când spun că voi bloca DN 7”, a declarat Robert Schell, primarul din Brezoi.”

„Nu pot sa-mi dau seama cum se pune in practica ceea ce viseaza unii noaptea pe la Ministerul Sanatatii. Cum poti sa desfiintezi un spital, cum este cel de la Negresti, de exemplu, cand acesta deserveste peste 60.000 de oameni din 20 de comune aflate in doua judete? De ce trebuie transformata aceasta unitate, recent inaugurata, in centru pentru batrani, cand la Bacesti, la numai 20 de kilometri distanta, tocmai am finalizat o investitie cu fonduri europene care are acelasi profil?”

„Aici s-au investit peste 26 de miliarde de lei vechi. Nu stiu cati saceleni vor avea bani sa mearga la Brasov sau la clinicile private. E o masura negandita, luata pe genunchi. Nimeni din acest judet nu se lupta pentru a dezvolta spitalele, ci pentru a le inchide. Mai ales ca in Sacele avem deja trei camine de batrani”

„Primarul comunei Bratca, Adrian Mateias (PNL), va da MS in judecata daca nu va reveni asupra deciziei de a transforma centrul de sanatate din localitate in camin pentru batrani, deoarece centrul deserveste 20.000 de locuitori, iar comunitatea are deja un proiect european de infiintare a unui azil”

Sursa: ziare.com

 Intr-un gest de maxim heirupism, cineva a incropit solutia transformarii spitalelor desfiintate in crese sau case de batrani. Basescu s-a grabit sa anunte povestea cu cresele, intre timp s-a constatat ca nu le-ar fi prea bine copiilor daca ar fi plasati intr-un mediu atat de infectios ca un fost spital. Nota de fundamentare de pe site-ul ministerului pentru acest maret plan national de camine de batrani este ca de obicei incompleta si incropita in graba- intreg programul de infiintare de case de batrani ar trebui finalizat pana la sfarsitul lui 2013, in conditiile in care in momentul de fata primarii fac lanturi umane si anunta blocarea drumurilor ca sa opreasca desfiintarea spitalelor.

Nesimtirea nenorocitilor care ne conduc este pana la urma epica. Ideea de a infiinta niste case de batrani in localitati pe care le privezi de accesul la un spital este o forma de a lasa oamenii sa moara in mod organizat- este efectiv un genocid. Nu sunt expert, dar impresia mea este ca o casa de batrani trebuie sa fie aproape de un spital- se aduce argumentul ca in prezent spitalele mici nu sunt eficiente pentru ca oamenii sunt trimisi la spitalul judetean, dar se doreste popularea acestor spitale cu batrani care au nevoie de ingrijiri dese si complexe si care vor trebui trambalati la spitalul judetean de fiecare data.

Intr-o tara in care 25% din veceuri sunt in fundul curtii, in loc sa modernizam satele si sa incurajam accesul la servicii medicale in mediul rural, unde lipsesc farmacii , doctori si spitale, ne pregatim sa inchidem spitalele ridicate prin eforturile comunitatilor locale in timpul monarhiei sau in timpul politicilor de redistribuire ale regimului comunist. Vorbim de integrarea comunitatii rroma pe de o parte (vorbim- aici nu il include pe presedinte, care avansa solutia unor rulote pentru rroma) si ne pregatim sa inchidem spitalul din Marasesti, unde, dupa spusele primarului, 4500 de etnici  rroma au acces la spital, in lipsa unui medic de familie.  

Numarul in sine al spitalelor nu este o statistica prea informativa, Romania insa se plaseaza in Europa intre tarile cu un numar redus de spitale la 100,000 de locuitori. Aceasta statistica poate sa ne indice insa ca nu putem vorbi neaparat de prea multe spitale – Bulgaria de pilda are de doua ori mai multe spitale per 100,000 de locuitori decat Romania. Dupa comasari si desfiintari insa, Romania va avea cel mai mic numar de spitale per 100,000 de locuitori din Europa- iata o realizare cu care Basescu & company se pot mandri.

Nu pot spera decat ca odata FMI-ul plecat din tara, toata povestea cu desfiintarile se va fasai undeva prin ministerul sanatatii, cum s-a fasait taxa pe fast food si cum sper ca se va intampla si cu faimoasele tichete de sanatate. Si ma bucur ca descentralizarea spitalelor s-a dovedit a fi principala piedica impotriva inchiderii lor,

Pravila năimirilor

In Criza, Guvernul PD-L Boc, Somaj on Februarie 7, 2011 at 6:03 am

Dupa semnarea aliantei PSD-PNL-PC (USL), orice lege introdusa de guvernul Boc are o speranta de viata foarte scurta- cu toate acestea, dezbaterile asupra modificarii Codului Muncii pun in discutie flexibilizarea pietei muncii din Romania. Cand multinationalele au profituri mai mari in Romania decat in Vest datorita costurilor reduse cu forta de munca- cum arata un studiu al PwC, trebuie sa ne intrebam cui serveste aceasta flexibilizare. Mai are Romania de castigat pe termen lung din politica muncii ieftine? In orice caz, orice succesuri ar avea noul Cod al Muncii anul acesta (adica daca merge trocul Legea Minoritatilor+Legea Educatiei+ Functii pentru UNPRisti) , Ponta declara “modificarile la Codul Muncii vor aduce angajatul inapoi in secolul 19, cand acesta era, practic, sclavul angajatorului” si “in momentul in care vom reveni la guvernare, vom restabili echilibrul intre angajat si angajator”.

In conferinta de presa din 6 Februarie, Basescu avertiza politicienii populisti ca politica guvernului este in deplina armonie cu acordul semnat cu FMI- recte, ca dupa alegeri USL nu se va putea juca cu economia dupa bunul plac, ca avem acord scris. Implicarea FMI in modificarea Codului Muncii este tinuta ca de obicei in ceata- Ponta profita si declara ca FMI nu a cerut cu prioritate modificarea Codului Muncii- „Nu existã solicitãri de la FMI pentru modificarea Codului Muncii. Guvernul Boc, ca de obicei, când vrea sã facã ceva rãu spune cã a cerut FMI-ul. E o noua minciunã.”- Ministrul Botis spunea ca are incredere ca modificarile vor trece testul FMI si al Organizatiei Internationale a Muncii (OIM), deci cumva ca implicarea FMI ar fi post-hoc. Niste doamne de la OIM au insa un excel pe site-ul lor, unde scrie la Romania “In 2010-2011, a labour law reform has been under process in collaboration with the IMF and the ILO.” , adica se lucra de mult la modificarea Codului impreuna cu FMI-ul.

Consiliul Investitorilor Straini sustine, prin directoarea executiva Doina Ciomag,  ca flexibilizarea pietei fortei de munca va conduce la scaderea somajului. Un argument ipocrit, tinand cont de faptul ca somajul a crescut in mare parte pentru ca firmele sa isi mentina marjele de profit- cum arata exact studiul PriceWaterhouse, citat de ZF :

”În anul anterior, profitul brut anual per angajat fusese în România de 2.910 euro, dar concedierile au generat o creştere a profitului.”
„Companiile obţin un profit mai mare de pe urma capitalului uman faţă de perioada de dinainte de criză. Rentabilitatea capitalului uman în România a crescut cu 20% faţă de 2008, deoarece costurile cu forţa de muncă sunt cu peste 50% mai mici decât media europeană”, a spus Peter de Ruiter, partener şi liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică în cadrul PwC.”

Deci companiile au obtinut profituri mai mari concediind oamenii in timpul crizei iar acum aduc argumentul flexibilizarii pietei de munca pentru a reduce somajul.

Lasand la o parte ipocrizia corporatista, despre ce flexibilizare este vorba si de ce ar fi nevoie de flexibilizare? Sigur ca o piata a muncii flexibila este in interesul angajatorilor dar poate fi si in interesul angajatilor, atunci cand acestia doresc munca part-time, contracte pe perioada determinata sau alte forme de munca mai usor de gasit decat munca full-time. Teoretic o astfel de segmentare a pietei poate duce la cresterea numarului de angajati, de pilda parintii care au grija de copii putandu-se angaja part-time. Sistemul acesta functioneaza in principal in tarile europene vestice, diferenta fata de Romania fiind insa sistemul de securitate sociala si investiile in masuri active de formare profesionala. Cum in Romania guvernul Boc nu mai stie cum sa taie protectia sociala, iar masurile active pe piata muncii de-abia acum, cu fonduri europene prind contur, vrem flexibilizarea pietei muncii fara sa suportam costurile sociale. Danezii si olandezii zburatori care lucreaza o data la doua vineri platesc taxe mai mari decat cei 16% ai nostri, iar guvernele lor aloca protectiei sociale mai mult decat se indura Basescu.

Echivalentul nostru in materie de flexibilitate este economia neagra, unde ne laudam cu 1.5 milioane de angajati, si un presedinte care isi incurajeaza supusii sa emigreze si apoi se lauda cu o rata mica a somajului. Argumentul lui Basescu este ca noul cod al Muncii va duce la scaderea economiei negre. Nu exista nicio dovada sau niciun motiv sa credem ca se va intampla asa ceva. Evazionistii si patronii care angajeaza la negru pot continua sa angajeze la negru. Pe termen lung, riscul este sa dezvoltam si noi, ca economiile dezvoltate, o clasa de muncitori part-time, sezonieri, temporari- asa numitele „low-wage labor markets”, populate de “working poor”. Dupa ce ca 30% din angajatii din Romania lucreaza pe salariul minim, flexibilizarea deschide calea unei clase si mai sarace, care sa traga cu dintii de vreun contract temporar sau part-time, pe salarii sub salariul minim.

Codul romanesc al muncii a fost in general racordat in 2003 la realitatile economiei globale. Am preluat din excelul doamnelor de la OIM  cateva date (si le-am si scris, aveau date eronate la Romania la perioada de proba, scria 90 de luni). Perioada de proba este intr-adevar relativ scurta in Romania insa la durata contractelor pe termen fix suntem in pluton.

Nu durata preavizului, a perioadei de proba sau a contractelor pe termen fix sunt problema in actual dezbatere, desi schimbarile sunt clar in favoarea angajatorilor- este discutabil de cat timp are nevoie un angajator de buna credinta pentru a inlocui un angajat, a ii testa aptitudinile sau in ce masura firma respectiva va cauta sa abuzeze de contracte pe termen fix. Dupa parerea mea, se poate flexibiliza Codul in aceste aspecte, insa Inspectoratele Teritoriale de Munca ar trebui sa aiba un rol mai pronuntat si sa poata preveni si sanctiona abuzuri in aceste chestiuni. Preocuparea actualei puteri pentru ITM este insa atat de mare, incat la ITM Bucuresti au numit-o directoare pe sotia lui Aliodor Manolea, experta in bioenergii.
Problemele reale incep insa in alte amendamente:
1. Riscurile cresterii programului de lucru
2. Atacul impotriva sindicatelor si a contractelor colective de munca
3. Facilitarea concedierilor
4. Drum liber pentru legalizarea prostitutiei

1. Evenimentul Zilei scria in Decembrie ca unul din amendamente prevede cresterea programului de lucru in sensul calcularii programului maxim de lucru de 48 de ore pe perioade de referinta mai mari de o saptamana (3, 6 luni, 1 an)- sigur ca in industria inghetatei Basescu si-ar dori sa-i munceasca angajatii mai mult vara si mai putin iarna, pentru ca, nu-iasa, iarna nu-i ca vara, insa ce te faci cu fetele alea care mor prin companiile de audit? Cine va profita de o asemenea clauza? Cum vor fi prevenite abuzurile? Se pare ca exista o prevedere prin care angajatorul ar urma sa tina evidenta orelor de munca si sa o arate ITM.

2. Prin anii 80 in America si in Anglia conservatorii marcau victorie dupa victorie impotriva sindicatelor. In America, sindicatele nici pana in ziua de azi nu si-au revenit. Boc si Basescu se cred acum in fotbal si vor sa aplice “ocaziile ratate se razbuna” impotriva sindicatelor, dupa protestele de anul trecut. O masura ar fi limitarea protectiei impotriva concedierii acordata liderilor sindicali dupa incheierea mandatului lor.  Principalul atac vizeaza insa contractele colective de munca, unde se pare ca guvernul vrea ca aceste contracte sa se aplice doar in cazul angajatilor care il semneaza. Desfiintarea contractului colectiv la nivel national ar avea repercusiuni asupra obligatiilor angajatorilor in materie de salarii compensatorii.

3. Prevederile in materie de facilitare a concedierilor nu sunt absolut clare- se tot vorbeste de dreptul angajatorului de stabili criterii de performanta, insa nu este clar daca angajatul care nu le respecta va putea fi concediat.

Hotnews cita “surse apropiate negocierilor”, care declarau “Cel mai important lucru e sa existe o prevedere in Codul Muncii in care sa se spuna fara ambiguitati ca un angajator poate sa dea afara oameni din motive de eficienta. Daca nu am business, nu am cerere, te dau afara fara alte scandaluri. Cand revine cererea, te angajez iar. Ei bine, prevederea aceea nu exista”.
Aici intervine remarca lui Ponta cu secolul 19- se pare ca pentru mistretii care gandesc ca “sursele” hotnews  drepturilor muncitorilor nu inseamna nimic.  Cum scriam mai sus, scaderea profitului in perioada de criza trebuie suportata atat de angajati cat si de angajatori- insa dupa cum se vede, numai angajatii se pare ca suporta consecintele crizei prin somaj, ba mai mult si prin directionarea fondurilor publice pentru sprijinirea companiilor, exemplul incredibil venind chiar de la americani, prin sprijinirea bancilor cu 800 de miliarde de dolari. De altfel, exemplul SUA in materie de flexibilitate a pietei muncii nu este cel mai fericit- este exact tara unde oamenii concediati ajung sa moara pentru ca isi pierd asigurarea medicala, isi pierd familiile in divorturi sau iau shotgunul si fac o vizita fostului angajator. Este tara unde oamenii muncesc peste program de frica sa nu fie concediati sau muncesc doua sau trei joburi pentru a isi asigura traiul. Este si tara unde teama angajatului de a nu fi concediat se simte in orice moment, unde muncitorii renunta la personalitate de frica de a nu fi concediati, unde stresul omoara milioane de oameni si antidepresivele se mananca ca popcornul. Este si tara unde piata neagra a muncii functioneaza bine mersi, cu milioane de emigranti ilegali. Este trist ca luam sfaturi in privinta flexibilizarii pietei muncii de la americani- adica de la FMI, cand avem exemplul german atat de aproape sau alte exemple europene unde demnitatea si drepturile angajatilor sunt puse pe acelasi plan cu nevoile economiei si ale angajatorilor. Deci este regretabil ca “surse apropiate negocierilor” gandesc astfel.

4. Se pare ca in Noul Cod nu mai este interzisa incheierea contractului de munca in scopul prestarii unei munci imorale. Se deschide astfel calea legalizarii prostitutiei.

Din toata dezbaterea se remarca lipsa de transparenta a eforturilor de modificare- sindicatele au intervenit tarziu la negocieri si au practic acum un rol reactiv, conservator. In loc sa propuna schimbari benefice angajatilor (cum ar fi sanctionarea abuzurilor in privinta nerespectarii programului de lucru sau masuri active de lupta impotriva pietei negre a muncii) trebuie sa isi apere pozitiile.
O serie de amendamente constructive au venit se pare de la Inspectoratele Teritoriale de Munca: înăsprirea amenzilor pentru angajatorii care declară şomaj tehnic fictiv, sancţiuni financiare pentru firmele care nu achită lefurile personalului la timp şi fracţionarea concediului de odihnă în funcţie de nevoile angajatului.

Romanii au avut un an greu si au suportat mai mult decat alti europeni criza, prin reducerile draconice de salarii si pensii si prin concedierile din mediul privat al caror scop a fost cresterea profitului. Flexibilizarea pietei muncii este vanduta ca o sursa de crestere economica, ca o forma de lupta impotriva pietei negre, ca o masura de reducere a somajului. Partea proasta este ca vanzatorii acestei masuri nu au viziune pentru crestere economica in afara de forta de munca ieftina, nu au un interes real sa reduca piata neagra si mai degraba ii incurajeaza pe romani sa plece sa munceasca pe-afara decat sa combata somajul prin masuri active. Romania poate are nevoie de modificari in Codul Muncii, insa dezbaterea actuala este atat de anti-sindicala si pro-angajator incat senzatia este de guvernare fanariota. Cu toata rigiditatea Codului Muncii, multinationalele au profituri mari, concedieri se tot fac, muncitorii din Romania lucreaza cel mai mult din Europa, la carma ITM Bucuresti este o femeie bionica, de ce atunci musai sa modificam Codul Muncii? Cred ca avem pur si simplu un guvern care se mentine la putere facand concesii intr-un mod fanariot.