Ciprian Domnisoru

Archive for the ‘Educatie’ Category

Oglinda idealistului Funeriu

In Educatie, Guvernul PD-L Boc on Iulie 5, 2011 at 10:44 am

Maşinăria de propagandă PD-L a atins noi culmi la bacalaureatul ăsta. După ce Cseke Attila ieşea să arate presei poze cu cazuri şocante din spitalele de stat după un an şi jumătate de mandat, Funeriu a prins şi el loc pe agenda publică să dea cu şutul în sistemul public de educaţie. Dacă va închipuiţi că ministerul este condus de vreun tocilar bine intenţionat care vrea să fie Vlad Țepeş al comentariilor literare şi al înmulţirii de matrice, vă rog să aveţi în vedere :

–        Ministerul pregăteşte închiderea şi comasarea a 1000 de şcoli, majoritatea din mediul rural, pentru reducerea cheltuielilor, în condiţiile în care ieşim din recesiune.

–        Legea Educaţiei Funeriu prevede că statul va finanţa şcolile private şi şcolile religioase cu costul standard per elev. Adică fiecare şcoală privată, adventistă, baptistă va primi fonduri de la stat ca şi o şcoală de stat.

–        Din disponibilizările de bugetari din timpul crizei, jumătate erau în educaţie şi sănătate (32,000 din sectorul de sănătate, 29,500 din sectorul de educaţie, conform Consiliului Fiscal)

–        Deşi numărul de creşe şi grădiniţe a scăzut în România de la 10.000 în anul 2000 la 1.700 în 2008, Funeriu & company pregătesc mai mult comasări de grădiniţe şi creşe.

Numai dacă luăm deficitele de la CNADNR care au mers spre regii asfaltului (au contracte de sute de milioane de euro cu Umbrărescu, Dan Besciu, Costel Căşuneanu şi Nelu Iordache, citiţi aici de pildă) şi am fi putut acoperi costurile spitalelor şi şcolilor închise din mediul rural. De pildă, în 2009, CNADNR avea un deficit de 1.35 miliarde RON. Prin comparaţie, spitalele închise din mediul rural au adus economii de 175 de milioane de lei pe an, după spusele lui Cseke Attila.

Funeriu poate chiar are sincer impresia că face vreo reformă. Ce face de fapt este :

1)      permite vărsarea de fonduri în contracte de asfaltare păguboase (vedeţi deficitele) prin reducerea cheltuielilor din învăţământ.

2)      Dă România cu zeci de ani înapoi prin îngreunarea accesului la educaţie în mediul rural şi prin reducerea numărului de creşe şi grădiniţe.

3)      Susţine lobbyul şcolilor religioase şi al celor care vor să profite de finanţarea per capita ca să umple România de şcoli private pe modelul fabricilor universitare de diplome.

Aşa că Funeriu când se uită în oglindă poate se vede un mare reformator, însă ca să citez o perlă de la Bac, “Când te uiți în oglindă, te vezi pe tine, dar uneori mai vezi și alte lucruri, mobila”. Funeriu o vede pe Oana Badea făcând jocurile, o vedea pe Vergu spoindu-şi garsoniera, cred ca vede şi unde merg banii în PD-L. Cu toate astea, se chinuie vizibil să rămână în graţiile lui Băsescu şi să fie plăcut de Boc. Cei picaţi la bac or să înveţe mai bine autori canonici şi polinoame vara asta, ce-i drept, Funeriu, felicitări. Însă reformele tale din educaţie – care servesc clientelei PDL-  or să pună ţara asta pe butuci.

Anunțuri

Mihai, nu știam că știi să joci șah. Ani de liceu obligatoriu

In Bunastarea, Economia muncii, Educatie on Iunie 5, 2011 at 10:56 am

În programul pentru educație al USL figurează mai vechea idee a învățământului obligatoriu liceal. Nu numai că o astfel de politică ar pune capăt accesului limitat al elevilor din mediul rural la licee, acces deplâns de altfel de Băsescu, dar ar fi exact politica vitală pentru dezvoltarea pe termen lung în România, corelată cu alocarea de 3% pentru cercetare din PIB.

Dacă am introduce învățământul liceal obligatoriu și am include și clasa pregătitoare ca fiind obligatorie, România ar intra într-un club select unde numai Belgia, Germania și Olanda mai au pe lumea asta 13 ani de educație obligatorie.  

De ce să facă toată lumea liceul veți zice? Cum spuneam mai sus, România trebuie să depășească etapa de mână de lucru ieftină cumva. În anii de liceu tinerii din mediul rural pot accumula cunoștințe sau deprinde baza unor meserii care să le asigure un salariu mai bun (în loc de căpșunar, instalator). Ca să începi o afacere (nu la negru) îți trebuie minime cunoștințe de economie, uneori mai trebuie să scrii și corect românește. Sigur că experiența ultimilor 20 de ani mă contrazice flagrant, cu tot felul de analfabeți milionari, însă pentru un tânăr cinstit a începe o afacere fără prea mult capital și fără educație îmi inchipui că este foarte greu.

Liceul ar trebui să devină obligatoriu în România și pentru aceea că este cea mai ușoară formă de a livra educație în domeniul sănătății, educației sexuale, educației civice, financiare sau educației antreprenoriale. Un vis frumos ar fi ca elevii de liceu să aibă și acces la consilieri școlari care să îi indrume în carieră. Pentru adolescenții cu părinți – ce, cu tot satul plecat la muncă într-un oraș din Italia, opțiunile de carieră îmi închipui că sunt destul de limitate.

Există desigur mulți care se opun acestei idei. Ne trebuie tinichigii și zidari îi aud spunând. Şi ce-i drept, în România există un deficit de muncă în construcții, industria textilă și restaurante-hotelărie, care a fost acoperit în 2005-2008 cu vreo 10-20 de mii de emigranți din China, Nepal, Filipine sau Turcia. Vreți capitalism adevărat? Asta este capitalismul, România are cei mai puțini muncitori străini din Uniunea Europeană, va veni însă și ziua când vom cumpăra pătrunjel și bambus de la piață.

Nu putem noi să ne ținem zidarii aici? Ei bine nu. Vom educa elevi de liceu care poate vor alege să facă o firmă în bătătura, care poate vor pleca în străinătate la o muncă mai bine calificată, care- de ce nu- se vor angaja în fabricile din România, care se plâng de productivitatea și calitatea muncii. Şi, bată-l norocul pe Băsescu, poate mai apar vreo câțiva zeci de Ţuțea din satele României, dacă tot obligăm toți elevii să facă liceul.

Un alt avantaj pentru această măsură este creșterea șanselor de angajare a absolvenților de liceu și de reducere a șomajului în rândul tinerilor, poate de a stimula și oameni mai în vârstă să își termine studiile liceale, mai ales dacă angajatorii vor prefera absolvenți de liceu.

În fine, ca și în cazul programului economic al USL, nu este chiar clar de unde vor veni banii pentru transport și mai multe internate în mediul rural sau în orașele mici. 

Învățământul liceal obligatoriu este însă singura investiție care în 10 ani ne-ar face să simțim că trăim într-o țară civilizată.

Hai sa-ti dau un laptop ieftin

In Educatie, Guvernul PD-L Boc, Rroma on Iulie 20, 2010 at 10:39 am

Am avut ocazia sa vizitez de mai multe ori o scoala americana unde copiii proveneau din familii sarace. Profesorii imi spuneau ca nu pot sa le dea teme prea complicate pentru ca acei copii nu au calculatoare acasa . Nu doar lipsa calculatoarelor era problema, ci si atmosfera de capat de lume din scoala aflata intr-un cartier din case mai mult de lemn, unde parintii- cati or fi fost- lucreaza slujbe modeste sau nu lucreaza deloc.

Revenind in Romania, sa zicem in satul Tanacu, cunoscut pentru exorcizarile de mare succes. Ei bine in Tanacu nu mai putin de 20 de copii de la scoala cu clasele I-VIII au primit bani de calculatoare de la Ministerul Educatiei (e o lista intreaga cu beneficiarii pe www.edu.ro) . Problema este ca unii se joaca Diablo pe acele calculatoare.

Amaratii de elevi saraci romani – lasati in urma de parinti plecati in strainatate sau atat de saraci incat se agata de cate un avion sa scape de saracie- au devenit subiectul unui studiu al unor profesori americani (dintre care unul de origine romana, Grigore Pop Eleches) despre eficienta acordarii de calculatoare elevilor saraci. Studiul este de mare interes in presa, parintii gandidu-se la binele copiilor lor iar esecul aparent al programului in Romania fiind inca o satisfactie pentru cei ce cred ca banii dati saracilor nu duc la nimic bun.

Presa romaneasca a relatat subiectul in stilul ‘ iata, scrie Romania in engleza’ cu care ne-am obisnuit. Cititi aici  un articol scris la caterinca de inca una din marile noastre jurnaliste , care dealtfel isi exprima intr-un comentariu si opiniile ei literare despre tristetea calculatorului:

Şi nu poţi să nu ai o strângere de inimă atunci când te întrebi ce se întâmplă cu lumea lor? Ce se întâmplă când eroii copilăriei, mama şi cu tata, sunt ca şi absenţi? Când prietenii pe potriva lor, cu mingi, jocuri şi tricouri pătate de corcoduşe, sunt înlocuiţi cu roboţi din pixeli?

Ca sa zic asa domnisoara jurnalist Raluca Ion, lol. Merita sa mai citez un pic:

Când joci un joc pe calculator, intri într-o lume de-a gata, pe care dezvoltatorii lui au creat-o, până în cele mai mici detalii pentru tine. Ei decid cât de înalt e castelul, cât de puternică e sabia, cât de albastru e cerul, cât de tare strălucesc pietrele preţioase, cât de răi sunt oamenii răi şi cât de buni sunt oamenii buni.

In fine, despre ce e vorba? Ce efect au programele de a da copiilor saraci un calculator gratis? In America dezbaterea e amplificata de prejudecata ca odata ce primesc calculatoarele, copiii saraci, hispanici sau negri, se vor juca de mama focului jocuri cu arme , pe banii guvernului. Desigur, exista si o categorie extinsa de oameni care vad in calculator inventia dracului.

Cercetatorii au un rol crucial in dezbaterea asta, care, dupa cum se vede, e amplificata de jurnaliste cu imaginatie bogata. Gasiti aici linkuri catre trei studii despre efectul programelor care ofera copiilor saraci calculatoare.

Studiul  realizat pe programul romanesc (din 2004) de vouchere de 200 de euro pentru achizitionarea de calculatoare arata ca acei copii care au primit calculatoare in 2008 aveau rezultate scolare mai slabe in 2009.

Sa vedem ce si cum:

– Studiul este remarcabil pentru ca a colectat date de la mai bine de 3000 de familii. Cu toate acestea, asta este si cea mai mare slabiciune. Doar jumatate din familiile contactate de operatorii de interviu au acceptat sa raspunda. Nu putem vorbi atunci de o evaluare a programului, ci de un rezultat informativ.

– Nu stiu cate geografie stiu autorii, dar  Arad, Bistrita-Nasaud, Braila, Cluj, Maramures, Mures si Sibiu (singurele judete unde au fost realizate interviuri in etapa 2009) nu sunt reprezentative pentru Romania. Dovada ca din respondenti 15% sunt unguri si 10% rroma.

– Copiii petrec acum mai putin timp in fata televizorului si mai mult in fata calculatorului. Iata un progres. Din nefericire si mai putin timp facand teme, insa n-aveti grija copii, ascultati la Funeriu si Basescu, google este cel mai bun depozitar al informatiei.

– daca interpretez rezultatelor autorilor, copiii fara calculatoare au in medie nota 8 la matematica, romana sau engleza, in vreme ce copiii care au primit calculatoare au 7.50. ( se presupune ca inainte aveau aceleasi note).

– autorii au profitat de costurile reduse ale interviurilor in Romania si i-au intrebat pe copii de toate, le-au dat cate teste s-a putut, i-au intrebat cat fumeaza, cat alcool beau, daca ii doare mana..ca sa nu mai spunem ca notele pe baza carora s-a realizat analiza sunt spuse de copii (desi parintii au fost intrebati separat, probabil stiu de la copii). In aceste conditii validitatea raspunsurilor e o mare problema ( desi autorii sunt linistiti ca si daca au mintit in privinta notelor, copiii cu calculator tot n-au mintit suficient cat sa fie mai breji ca ceilalti.)

– desi bombardeaza familiile  cu intrebari, una esentiala n-au putut sa intrebe: cand ati cumparat calculatorul? – intrebare de mare relevanta, asa cum recunosc si autorii. Apoi mai e o alta problema: despre ce note vorbim? sunt notele la un extemporal, media de anul trecut, media pe un semestru?  

Nicio problema, autorii se gandesc sa revina, sa verifice rezultatele accesului la Internet asupra performantei scolare. Abia atunci se va vedea ceea ce Vanghelie si Funeriu pot doar teoretic sa ne arate despre rolul Internetului in invatatura.

Nu e nicio mirare ca niste copii saraci care au primit un calculator s-au jucat si n-au facut teme in primul an (sau chiar mai putin) de la primirea calculatorului. Dealtfel ministrul si-asa e ingrijorat ca elevii fac prea multe teme si au prea multe materii. Ceea ce e grav este ca unii se vor folosi de studiul asta ca sa discrediteze eforturile de a acorda copiilor o sansa. Pentru ca una este sa stai sa te uiti la Maruta mancand corcoduse si alta e sa te joci pe calculator, macar ca maine-poimaine vei lucra in call center-urile metropolei bucurestene in loc sa ajungi sa te prostituezi prin Italia.  

Retardinho

In Bunastarea, Criza, Educatie, Guvernul PD-L Boc on Iunie 1, 2010 at 8:55 pm

Jose Socrates este premierul unei tari nu tocmai bine educate, unde foarte multi adolescenti nu isi termina liceul si prefera viata frumoasa cu un pahar de Porto, o telenovela,un meci de fotbal, un fado. Iar pe la tara babe analfabete ca si la noi.

Daca nu ati citit deja comparatiile din presa, Portugalia nu incearca curbe de sacrificiu marete, ci a procedat la -5% din salariile bugetarilor, +1 la TVA si +1,5 la impozitul pe venit. S-au gandit ei insa sa inchida si 900 de scoli, in special dintre cele de la tara, cu putini elevi.

Nu stiu unde se mai gaseste proiectul legii educatiei in Romania, trebuie sa fie votat in plen in curand. Prin acest proiect Romania face cam acelasi lucru: restructureaza si inchide scoli (mici) din mediul rural pentru a economisi bani.

Doua din tarile cele mai inapoiate ale Europei prefera sa  isi vanda ghiozdanele si rechizitele decat sa-si vanda gumele Turbo sau ma rog, ipodul sau mobilul, sa fiu in ton cu timpurile.

O sa incerc sa redau comentariile cititorilor de pe site-uri de stiri portugheze (dn.sapo.pt si http://www.publico.pt) , sa vedem, e ca-n Romania sau nu e?

– „am auzit ca ministrul a facut o scoala de vara in Boston care mai tarziu a fost echivalata cu un masterat”

stim, stim, asa a facut si la noi o facultate in america o celebra europarlamentara pe numele ei eba

– „oamenii needucati sunt oameni blanzi”

– „astia n-au nici un pic de rusine? cat o sa-i mai suportam? pana o sa ne fure si sufletul”

– „nu este nici democratie nici socialism nici capitalism, este o republica bananiera”

– „in loc sa inchida scolile care aveau putini elevi mai bine le-ar folosi pentru a alfabetiza adultii…un alt rost era sa le pastreze pentru a combate desertificarea, a mentine oamenii in comunitatile lor ” (Outra coisa era combater a desertificação, criando estruturas para agarrar as pessoas às suas terras.”

– „fara educatie si cultura o tara este condamnata la saracie, si mai grava decat saracia economica este saracia mentala a oamenilor”  (País sem educação e cultura é um País condenado a miséria, e mais mais profunda que a miséria económica é a miséria mental de um povo.)

-„copiii or sa fie transportati zeci de kilometri..alti bani si alta distractie pentru soferi si benzina…tot ce ii intereseaza e sa aiba masini noi, incepand cu ministrii” (Vão andar os meninos de carrinha, a Km de distâncias. Mais pasta para o chofer e para a gasolina e carrinha.O que interessa é ter carros novos, a começar pelos ministros.)

In fine, se pare ca nu sunt departe de noi, poate un pic mai reflexivi si (poate) mai putin vulgari. Demonstratiile din Portugalia impotriva masurilor de austeritate anuntate am inteles ca sunt ample, ajung la 300.000 de oameni. La noi ne distram sa ne uitam la televizor, la declaratii si prestatii halucinante. Mi-a fost fizic greata sa ma uit la Nasul, la secretarul de stat Oana Badea „maimuta dracu”, la „baiatul cu mucii in freza”, la Berceanu.

Undeva insa in noianul asta de flegme aflam si lucruri interesante: ca Melania Mandas Vergu ar fi in stare sa faca cate scoli private ar vrea ea, ca e femeie intreprinzatoare, ca Dan Bitmann era consilierul lui Vladescu si il sfatuia – cititi aici– sa inchida 3.000 de scoli si ca pe Funeriu il manevreaza secretarul de stat Oana Badea, pe care am vazut-o la Realitatea in toata splendoarea ei de mahalagioaica, de i-am dat dreptate lui Vadim cand a facut-o „maimuta dracului”.

Cu  Oana Badea in forma si Mandas Vergu ocupata cu vreun geseft prin spate, nici nu-i de mirare ca proiectul legii educatiei este presarat cu oportunitati de business pe banii statului. Asta in timp ce marile sfaturi de reducere a deficitului veneau de la Danutz SRL.

Din fericire casa de mahala arde, sobolanii ies primii, Zoe nu mai doarme noaptea ca nu-si mai plateste creditele. Sa zicem si noi ca portughezii, Acabem com o circo. Estamos fartos das baboseiras e de todos os politicos que por aí andam a vomitar coisas absurdas. Basta, basta, basta.

Consecintele descentralizarii invatamantului preuniversitar

In Educatie on Mai 7, 2010 at 1:23 pm

Ignorand momentan vestile  despre pensii, ajutoare de somaj si salariile bugetarilor (pana termina  politicienii intrecerea in declaratii- Geoana a zis ca aceasta veste e o bomba nucleara)  am scris o lucrare despre consecintele masurilor de  descentralizare si privatizare prevazute in legea educatiei in varianta Funeriu-Boc, disponibila pe http://www.unpasinainte.edu.ro/ . Aceasta lege, alaturi de coplata in sistemul medical si campania impotriva ajutoarelor sociale, este marea incercare a  guvernarii de dreapta de a transforma radical Romania dintr-o tara europeana welferista in ceva asemanator republicii Chile.

Puteti descarca aici lucrarea Consecintele descentralizarii invatamantului preuniversitar.

O varianta mai scurta:

In ultimii ani au fost dezbatute mai multe variante de legi care urmaresc reformarea sistemului educational. Variantele politice propun o descentralizare mai mult sau mai putin pronuntata a sistemului educational, insa toate prevad introducerea sistemului de finantare per capita. Acest sistem diferentiaza scolile urbane de cele rurale, acestea din urma primind o finantare cu aproximativ 20% mai mare decat scolile urbane.

 Dintre toate variantele de lege a educatiei, cea sustinuta de ministrul Funeriu si guvernul Boc contine cele mai multe elemente de privatizare a invatamantului preuniversitar obligatoriu si incurajare a competitiei intre scoli, reflectand orientarea politica de dreapta a actualului guvern.

Datorita presiunilor asupra cheltuielilor bugetare dar si a nevoii de optimizare a acestor cheltuieli, noua lege va rezulta si in multe fuziuni si inchideri de scoli. La nivelul actual de finantare, Ministrul Funeriu a anuntat ca 15.000 de posturi de profesori vor fi restructurate. In paralel cu eforturile de reducere a cheltuielilor sau in consonanta cu acestea, ministrul Funeriu a avansat si ideea ca numarul de materii predat in scoli ar trebui redus, ca numarul de ore ar trebui sa fie redus si ca “cel mai bun depozitar al informatiei este google.com.” Aceste masuri, prezentate drept o noua filosofie asupra educatiei in secolul 21 ar rezulta in reduceri semnificative de costuri cu salariile profesorilor, in conditiile reducerii numarului de materii predate.

Intrucat autoritatile locale si parintii vor juca un rol sporit in administrarea si guvernanta scolilor – conform noii legi a educatiei-  nivelul resurselor fiscale disponibile unei comunitati va deveni mai important decat este acum, intrucat in prezent autoritatile centrale furnizeaza cea mai mare parte a fondurilor si se implica, prin institutia Inspectoratelor, in cele mai importante decizii de personal ale scolilor. Veniturile comunitatilor locale, agregate la nivel de judet, variaza in mod considerabil.

In tarile unde au fost implementate reforme de descentralizare iar comunitatile locale au primit mai multe drepturi si responsabilitati in procesul de administrare a scolilor, rezultatele arata ca un nivel redus de capacitate administrativa la nivel local a redus eficienta eforturilor de descentralizare. O alta consecinta a competitiei intre scoli este faptul ca scolile performante, cu cerere mare din partea parintilor, pot proceda la o selectie incorecta sau inechitabila a elevilor.

Recomandari

1.  Mentinerea structurii actuale a consiliilor de administratie: in locul unei structuri in care parintii, reprezentantii consiliilor locale si profesorii reprezinta cate o treime din consiliu, pastrarea structurii actuale (director, director adjunct, reprezentant al consiliului local, reprezentant al primarului, reprezentanti ai parintilor, 1-5 profesori, reprezentanti ai mediului de afaceri si reprezentant al elevilor- pentru invatamantul liceal).

2. Inlocuirea coeficientilor de diferentiere urban-rural cu un sistem de ponderi pentru elevii provenind din familii cu venit redus si renuntarea la masura de inchidere a scolilor din mediul rural.

3.       Clarificarea mecanismului institutional prin care autoritatile centrale vor putea interveni pentru a opri segregarea scolilor pe criterii etnice.

1. Exista riscul ca cele mai multe comunitati sarace din mediul rural vor cheltui din bugetul local, procentual,  cel mai putin pentru educatie. 

Situatia poate deveni si mai grava in satele unde majoritatea adultilor au emigrat temporar in cautare de munca. Consiliile de administratie din scolile din aceste sate vor gasi cu greu parinti care sa participle la sedinte. Mentinerea structurii curente a consiliilor de administratie garanteaza ca majoritatea consiliului o constituie profesori si administratori cu experienta, ale caror interese sunt pe termen lung, diferite de cele ale unor parinti care au copiii in acea scoala pe termen scurt sau ale unor reprezentanti ai unor alesi locali, de asemenea interesati direct pe (si de) durata mandatului. Mentinerea structurii actuale a consiliilor de administratie nu impiedica insa parintii si reprezentantii alesilor locali sau ai mediului de afaceri (exclusi din consiliu in noua formula) sa aiba un cuvant de spus in administrarea scolii.

2. Sistemul de ponderare nu tine insa cont de nevoile educationale mai crescute ale elevilor provenind din familii sarace. 

Un alt argument impotriva ponderilor urban-rural este faptul ca diferentele dintre sate si orase in termeni de resurse educationale, recreationale si cultural sunt adesea nesemnificative. Datorita unei politici de urbanizare fortata in timpul regimului comunist, multe sate au devenit orase numai cu numele iar locuitorii si-au pastrat ocupatiile agrare dupa ce s-au construit cateva blocuri, uneori fara canalizare. In 2003, Parlamentul Romaniei a votat o lege prin care multe sate primeau statutul de oras , desi nu indeplineau multe din cerintele de urbanism si in cateva cazuri nici numarul necesar de locuitori. Judelele unde numarul oraselor a crescut semnificativ  (Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Suceava, Dolj, Ialomita) sunt judete cu rate scazute de scolarizare si rate crescute de saracie. Scolile din noile orase vor primi finantarea mai redusa pentru scoli din mediul urban desi au toate caracteristicile unor sate. Chiar si orase mai mari duc lipsa unor resurse educationale si culturale. Un exemplu graitor al diferentelor mici dintre anumite orase si sate este lipsa unui cinematograf din Vaslui (70.000 de locuitori), orasul in care locuieste si filmeaza celebrul regizor Corneliu Porumboiu.

3. Segregarea de facto a etniei rroma este o realitate in Romania, iar multe scoli au clase speciale care concentreaza elevii rroma. 

Proiectul de lege propus de ministrul Funeriu prevede ca scolile vor putea selecta elevii “in baza unei metodologii a Ministerului”. Aceasta metodologie trebuie sa fie clara si neinterpretabila in privinta interzicerii si prevenirii discriminarii pe baza de rasa sau etnie, printre alti factori. Orice forma de admitere pe baza de rezultate scolare sau care depinde de venitul familiei pune in mod indirect elevii rroma in dezavantaj, datorita ratei extrem de ridicate de saracie in randul acestei populatii.  Avand in vedere rolul crescut al comunitatilor locale si restrangerea atributiilor Inspectoratelor, mecanismele prin care autoritatile centrale pot preveni si elimina situatiile de segregare dealtfel deja observabile in teritoriu trebuie sa prevada sanctiuni clare.

Concluzii

Descentralizarea risca sa conduca la niveluri crescute de inegalitate in ceea ce priveste cheltuielile educationale daca fraiele conducerii scolilor vor fi date parintilor si reprezentantilor consilierilor locali. Inegalitati in nivelul cheltuielilor pentru educatie si in nivelul capacitatii administrative vor periclita obiectivul de a creste accesul elevilor din mediul rural in licee si universitati. Inchiderea si fuzionarea scolilor din mediul rural ingreuneaza de asemenea accesul elevilor din mediul rural la educatie. 

In ciuda tuturor dovezilor din alte tari in privinta dificultatilor si a consecintelor negative ale descentralizarii sistemului educational precum si a avertizarilor expertilor Bancii Mondiale, actualul guvern este hotarat sa implementeze sistemul de finantare per capita in acelasi timp cu realizarea descentralizarii si introducerii unor optiuni de privatizare scolara.

Lucrarea nu isi propune sa analizeze multe din prevederile neclare ale proiectului Funeriu-Boc de lege a educatiei: posibilitatea de infiintare de “alternative scolare”; sistemul de evaluare a scolilor in urma caruia unele scoli cu calificative proaste ar putea fi inchise; infiintarea de clase private in scoli publice; infiintarea de consortii scolare.

De asemenea, lucrarea nu analizeaza masura prevazuta in lege de a finanta de la buget scolile private din invatamantul preuniversitar- inclusive cele religioase. Toate aceste masuri, inspirate din reformele neoliberale din alte state, au consecinte ample la nivel societal.

Din pacate exista putine studii asupra legii Funeriu si a consecintelor masurilor prevazute de aceasta. Proiectul de lege este netransparent si abunda in mentiuni ca masurile vor fi transpuse prin ordin al ministerului. Daca pana acum ministerul si statul roman puteau sa isi permita sa emita ordine (precum cel in privinta segregarii) sau sa emita prevederi legale pe care sa nu le respecte sau care sa nu fie respectate in practica, – pentru ca statul era atat legiuitor cat si administrator al scolilor- daca legea Funeriu este adoptata in forma actuala, statul roman poate sa devina parte in multe procese.

Prevederile legii, desi vagi, angajeaza statul roman fata de organizarii private, culte, si parinti doritori sa isi educe copiii acasa (home schooling). Exemplul statului Chile, care a implementat un sistem asemenator celui prevazut in legea Funeriu (prin care parintii pot muta liber copiii la scoli private care primesc finantare de la stat) a dus la o explozie a scolilor private. Din pacate, dezbaterea asupra legii educatiei se concentreaza pe probleme de moment, precum salariile, reducerea numarului de posturi sau diverse aranjamente in privinta examenelor sau a trecerii clasei a 9-a la liceu. Consecintele acestei legi sunt insa greu de anticipat, tinand cont de multitudinea de prevederi neclare care deschid legal calea unor schimbari radicale in societatea romaneasca.

Patru intrebari pentru Funeriu

In Educatie on Aprilie 15, 2010 at 11:16 pm

intrebari pe hotnews in dialogurile online cu Funeriu- si de data asta fara raspuns.. 

1. Credeti ca va fi nevoie ca unor parinti/reprezentanti ai consiliilor locale sa li se explice procesul de executie bugetara sau alte aspecte ale organizarii scolare? Vor exista sesiuni de pregatire pentru parinti si reprezentantii consilierilor locali? Cine le va organiza?

2. Multe localitati din Romania au devenit orase desi nu respecta multe din cerintele de urbanism pentru a fi orase conform legii . Scolile din aceste localitati vor primi finantare cu 20% mai mica decat scoli din mediul rural, conform schemei diferentiate urban/rural. Inteleg ca se vor face ajustari la aceasta schema. Considerati ca aceste ajustari vor fi suficiente sa compenseze diferenta de aproximativ 20% de finantare per capita intre scolile din mediul urban si cele din mediul rural?

3. Va ingrijoreaza ca datorita descentralizarii si a puterilor sporite ale parintilor si ale consilierilor locali exista riscul sa apara scoli segregate (ma refer aici la etnia rroma) ? Credeti ca asemenea scenariu este posibil in Romania?

4. Daca in urma procesului decizional local o scoala adopta un curriculum in care figureaza teme legionare, xenofobe, in general nedemocratice sau interzise de lege, ce autoritate poate sa intervina pentru a evalua si/sau a elimina astfel de situatii?

Pentru nostalgici

In Educatie, Uncategorized on Martie 30, 2010 at 2:55 am

Aud din ce in ce mai multe argumente despre ce invatamant fabulos trebuie sa fi avut Romania in perioada interbelica. Pentru acesti oameni fascinati de cateva poze sepia reusite, iata realitatea invatamantului romanesc interbelic:

Cătălin Botoşineanu, directorul Direcţiei Judeţene Iaşi a Arhivelor Naţionale.: „între 1921-1932, 5,4% dintre elevii înscrişi în şcolile rurale au trecut în învăţământul secundar, 2,5% în licee, 1,2 în şcoli normale, 0,3 în seminarii, iar restul mergea la şcolile profesionale. În general, foarte puţini copii de la ţară ajungeau la liceu, taxele fiind foarte mari. Pe plan naţional, media copiilor din mediul rural care ajungeau să facă liceul era de 1%“ (Sursa)

Sa finantam lumea de apoi !

In Educatie, Guvernul PD-L Boc, Uncategorized on Martie 26, 2010 at 2:39 am

Care sunt scolile particulare care vor fi sprijinite de la bugetul de stat prin noua lege a educatiei (prin sistemul finantarii per capita)?  Toate scolile particulare adventiste de ziua a saptea, penticostale, baptiste, etc. Platesc si ei taxe, nu? Da, doar ca statul nu ar trebui sa finanteze diverse culte sa organizeze invatamant religios privat. Nu am pasiuni ortodoxe, dar nu inteleg cum Moldova a devenit o zona de desfasurare pentru toate cultele posibile. Ba inteleg- au venit americanii si au convertit niste amarati.  

Care e problema de fapt? Visam un stat laic intr-o tara atat de religioasa ca Romania? Eu mi-as dori sincer sa invete toti copiii stiinte si concepte care pot fi aplicate pe lumea asta. Si mi-as mai dori ca odata ce vor primi finantarea, aceste scoli sa nu o foloseasca pentru noi convertiri.

Nu de alta, dar ma gandesc ca daca au avut bani sa infiinteze o scoala si au un model de business care sa le faca sa functioneze, aceste scoli particulare nu au o nevoie critica de fonduri pentru reparatii, caldura, veceuri, profesori, manuale, etc, in vreme ce multe din scolile de stat au.

Noua lege a educatiei este, sub aspectul finantarii scolilor private religioase, un vis pentru americani, pentru ca in SUA statul nu finanteaza asa ceva, pe principiul separarii Bisericii de stat. Ne-am trezit noi romanii sa fim mai breji, manati de Biserica Ortodoxa care a netezit terenul pentru asa ceva prin orele de religie in scoli. Ce poti sa mai zici acuma? Deja finantezi din taxe orele de religie ale ortodocsilor, de ce nu le-ai finanta si pe-ale martorilor lui Iehova? Decent ar fi ca orele de religie sa ramana la discretia comunitatilor locale, sa fie optionale si eventual multiconfesionale. Si cel mai bine, platite din banii comunitatii locale.

Iata cateva dintre scolile particulare religioase care vor primi banii de la buget:

  •  Hope for Children International– scoala din Dorohoi, finantata de o fundatie din Texas printr-o fundatie din Germania. Vietile copiilor moldoveni sunt transformate prin „Christian love and maternal aid”.
  •  Scoala Crestina Bethel Paltinis, infiintata de fundatia ” Bethel Fellowship Mission”
  •  Scoala Crestina Good Shephard– „elevii noştri primesc o educaţie de calitate, bazată pe adevăruri biblice care îi va echipa pentru trăirea unei vieţi bazată pe principii solide. Oferim această educaţie familiilor care au început deja să-şi educe copiii acasă într-un spirit creştin, şi care doresc să continue în acelaşi fel. În cadrul activităţii noastre aplicăm programa de stat în paralel cu o programă în limba engleză. Noi dorim să-i pregătim pe copii pentru viaţă, oferindu-le o bază etică creştină solidă şi principii puternice trăsăturilor de caracter. Limba engleză se predă intensiv după o programă elaborată în şcoală şi respectând curriculumul pentru vorbitorii nativi din SUA.”
  •  Scoala Muntele de Foc de la Campenita, jud Mures (adventista) : „Pe masura ce provocarile care stau in fata elevilor sunt tot mai complexe si mediul ii bombardeaza cu mesaje negative, seculare, scoala adventista este un lacas vital pentru dezvoltarea spirituala si morala. Ea ofera un loc sigur pentru tineri sa intrebe si sa creasca.” (link)
  • Scoala Primara Ethos, Craiova : ” Ceea ce m-a bucurat cel mai mult a fost să constat că pe terenul poligonului şi a fermei unităţii militare de altădată a răsărit un nou cartier şi o şcoală nouă, şcoala Ethos. Lucruri care în pragul căderii dictaturii ceauşiste erau imposibile şi pentru visare acum sunt realitate. Să adăugăm rugăciunii noastre şi bănuţul nostru  pentru transformarea profundă a Olteniei, pentru ca Împărăţia lui Dumnezeu să cuprindă noi inimi, să cucerească şi alte minţi şi să producă o generaţie de oameni înnoiţi. ” (link)
  • Scoala Mihai Ionescu, Bucuresti (adventista)
  • Scoala Crestina Prescolar Privata din Cartierul Rromilor, Bihor
  • Scoala Crestina Filadelfia (Suceava)

Daca mai era nevoie sa o spun, nu sunt de acord ca banutul meu sa contribuie la cucerirea de noi minti.

Doamna Ftiriadi, Ioneasca si dl. Rostogan

In Educatie, Guvernul PD-L Boc, Rroma on Martie 19, 2010 at 1:11 am

Legea invatamantului prezentata de Funeriu aduce marea schimbare care ii mai lipsea invatamantului romanesc:  descentralizarea. Pedagogii de scoala noua vor participa activ la evaluarea elevilor compunand portofolii educationale, vor avea libertatea de a decide 0 parte din curricula, tinerii profesori vor trebui sa ia masterate educationale si sa treaca printr-un an pregatitor.

Apoi directorul si consiliul de administratie vor avea puteri nebanuite pana acum: sa angajeze si sa concedieze profesori si sa faca bugetul scolii. Mai interesant este ca din consiliu vor face parte o treime reprezentanti ai consiliului local, o treime parinti si o treime profesori.

Dupa cum se tot cocea, legea prevede ca finantarea urmeaza elevul. Daca faci socotelile, vezi ca in urma scaderii natalitatii, avem cam multi profesori la cati elevi avem. Funeriu zicea el ceva acu cateva luni ca i-au iesit 15000 de specialisti in plus la numaratoare, motiv pentru care sindicatele au scos megafonul. Prin urmare, ca finantarea per capita sa functioneze,  da-i cu reorganizarea, da-i cu mutatul cadrelor didactice,  da-i cu aranjamente intre scoli, ca la sindrofii celebre, precum restructurarea marilor companii nationale.

De ce atata agitatie, acum cand suntem sarmani? Pentru a conferi aceasta autonomie financiara scolilor si a descentraliza sistemul, ceva ce se pregatea de multi ani.

Toate aceste reforme fac parte din pachetul de masuri sprijinit de Banca Mondiala , care sustine descentralizarea si competitia pe unde apuca.

Foarte frumos, numai ca:

Si mai putini profesori la sate: Toate cerintele profesionale din lege ignora deficitul de profesori calificati de la sate. Notiunea de masterat didactic limiteaza si mai mult sfera tinerilor dispusi sa se faca profesori pe bani putini. Daca tot fac un masterat, de ce l-ar face sa devina profesori? De fapt se urmareste reducerea numarului de profesori, tinand cont de excedentul de profesori. Insa rezultatul va fi un corp didactic imbatranit.  Mult succes educatoarelor si invatatorilor care vor trebui sa faca studii universitare in urmatorii 10 ani. Iarasi un element de incurajare pentru invatatorii din mediul rural.

Scandal si coruptie in consiliile de administratie: Consiliile de administratie  ar urma sa fie compuse din 1/3 profesori, 1/3 parinti, 1/3 reprezentanti desemnati de consiliile locale. Date fiind atributiile sporite ale consiliilor in noua lege, e firesc sa te intrebi ce competente au parintii sau reprezentantii consiliilor locale sa aprobe bugetul scolii, sa selecteze directorul, sa aprobe planul de incadrare, sa faca evaluarea profesorilor, sa sanctioneze abaterile etice si disciplinare, etc. Daca ne uitam un pic la sedintele si componenta consiliilor locale din Romania, daca ne amintim un pic ce gen de parinti „se bagau” sa organizeze ceva in scoala, ajungem la concluzia ca in scolile romanesti dascalii vor da piept cu mahalaua lunar. Desigur exista si posibilitatea ca parinti cu educatie si spirit antreprenorial sa se implice in educatia copiilor lor o data pe luna, si ca autoritatile locale sa desemneze oameni competenti sa faca parte din consilii. Democratia locala va fi un experiment interesant si necesar comunitatilor, insa ma indoiesc ca va imbunatati calitatea educatiei. Inclin sa cred ca va genera haos si va transforma sedintele consiliilor in scenete de Caragiale. Mai mult, va deschide cai nebanuite pentru coruptia la nivel local, acum ca bugetul scolii e decis de prepusii alesilor locali si de cativa parinti.

Curriculum cu savoare locala: Mi-e groaza de stirile care or sa apara in care  diversi profesori/comunitati vor introduce lectii xenofobe, controversate, unde preotul isi va baga coada in programa scolara, etc. Pretul autonomiei locale va fi o mica regresie la ceea ce ne dezbina ca popor, sau la ceea ce e mai inapoiat in multe din satele si orasele noastre. Dar desigur, avem si dascali luminati care de-abia asteptau sa predea ce vor, desi sunt convins ca faceau asta deja.

Evaluarea in stil securistic/corporatist: . cadrele didactice vor trebui sa intocmeasca, pe baza unei „metodologii validate stiintific” , un raport de evaluare a competentelor cognitive, emotionale si sociale ale copilului. Rand pe rand, profesorii vor inscrie in aceasta oglinda a activitatii elevului impresiile lor despre dezvoltarea si viitorul copiilor. Impresii care desigur variaza cu capacitatile sociale ale parintilor dispusi sa flateze atentia profesorilor. Copiii vor avea ocazia sa aiba un dosar de mici, inainte sa aiba dosar de puscariasi, urmariti sau corporatisti. Vor fi „orientati catre un anumit tip de liceu”.  Deci mda, competentele emotionale si sociale ale lui Ionel, precum si scrisul indescifrabil si matematica eronata il recomanda drept un bun ospatar. Felicit de pe acum parintii de la sate care se vor sterge undeva in fundul curtii cu portofoliile educationale.

Examene si mai alambicate: Nu e reforma fara schimbarea examenelor. Insa prezenta intrece orice asteptari de obscuritate: 70% portofoliu educational care li se va coace copiilor de mici, 30% admitere la liceu.

Masuri ineficiente de a tine copiii in scoala: Parintii care nu isi trimit copiii la scoala sunt sanctionati intre 5 si 50 de milioane. Interesant este ca primariile trebuie sa aplice amenzile. Mult succes lui Vanghelie !

Cale deschisa pentru scoli segregate, religioase, de fitze: Scolile private vor primi finantarea de baza. Aici apare un business infloritor, care sunt convins ca va deschide calea spre lumina invataturii cum au deschis si universitatile private. Sa te tii: scoli private in secuime, finantate de la bugetul de stat. Yoy ! Ce le mai trebuie autonomie, au painea si cutitul.  Mi-e groaza ce tipuri de scoli private or sa apara : scoli ortodoxe, scoli de fitze, scoli de rroma, scoli de ne-rroma, etc. De altfel prin faptul ca doua treimi din consiliul de administratie va fi compus din parinti si reprezentanti ai consiliului local, orice comunitate va avea instrumentele sa transforme complet scoala: curriculum localizat, angajarea anumitor profesori/directori, finantarea anumitor activitati, plan de dezvoltare dupa gusturile locale, etc. In concluzie, politicienii vor conduce si scolile, prin interpusii din consilii. Parintii vor trebui brusc sa fie atenti in ce comunitate traiesc, ce vecini au, pentru ca se vor putea trezi cu surprize. Situatiile vor fi interesante in zonele multietnice dar si pentru parintii care nu prea se duc la Biserica. Cred ca va deveni si mai greu pentru un copil dintr-o zona saraca sa mearga la scoala intr-o zona mai bogata.

– Nimic despre salarii: Cumva autonomia si inovatia nu imi suna ca fiind cele mai aprige revendicari sindicale: salariile in schimb, alta poveste. Ce mai putem face cu salariile? In raport cu produsul intern brut per capita, Romania isi plateste profesorii cam prost. O spunea Banca Mondiala intr-o nota. Daca insa intrebi pe colegii de la FMI, or sa-ti spuna sa nu maresti salariile profesorilor. Sta Boc si pune in cumpana calitatea personalului didactic si deficitul bugetar si zice: am gasit, le vom face case de lemn la tara. La care coana Udrea, nu draga, le facem din ciment, cunosc eu pe cineva, le facem la preturi sub piata.

–  Echitatea in finantare va fi si mai greu de atins: Sistemul finantarii per capita este complicat si se va lovi de realitatile romanesti cum nu si-au imaginat profesionistii de la Banca Mondiala cand l-au gandit. Ca sa functioneze, in Minister se va crea o noua unitate, care va buchisi la formule prin care la cuca macaii se poata totusi fiinta o scoala cu toate materiile predate, in conditiile in care sunt putini elevi. In locul profesorilor de la tara, n-as mai accepta sa predau mai multe materii, i-as lasa sa faca finantare per capita. In plin avant cu educarea copiilor de la sate, finantarea per capita va da o lovitura grea – exact acolo unde trebuiau mai multi profesori, formula de finantare va face si mai dificila angajarea de noi oameni.

In concluzie, nimic in reforma asta nu rezolva situatia scolilor din mediul rural- va fi si mai greu sa aduci profesori acolo daca ii pui pe invatatori sa ia licenta si pe profesori masteratul, cu toate casele de lemn pe care le viseaza Boc.

Solutia consiliilor de administratie cu parinti si reprezentanti ai consilierilor locali lasa calea deschisa pentru o noua categorie de reportaje pentru stirile de la ora 5 si eventuale transmisiuni in direct de la OTV.

Mai mult, lasa cale deschisa laicizarii invatamantului romanesc. Este unul din ultimii pasi care lipsea in Romania sa ne intoarcem la Romania burgheza dinaintea comunismului. Caragiale va fi tot mai actual in acest sistem, legionarismul sau alte forme de nationalism se vor putea infiltra in scoli si mai usor.

Ceea ce ma ingrijoreaza cel mai mult sunt dosarele c0piilor. Pana acum profesorul putea sa iti dea un 2 sa te racoreasca. Acum va buchisi in dosar, dupa criterii alese pe spranceana stiintifica a lui Funeriu sau a cine stie cui, intocmai ca resursistele umane din corporatii.

Procopseala aduce banii

In Beneficii, Criza, Educatie, Guvernul PD-L Boc on Februarie 20, 2010 at 2:34 am

Prin lege, alocatia de stat pentru copil in Romania este un drept universal. Ministerul Muncii, prin Mariana Nedelcu, secretar de Stat la Directia de Asistenta Sociala, spune ca e timpul ca legea sa se schimbe, anume sa primeasca alocatie copiii ai caror parinti au venituri mai mici decat un anumit plafon.

Anul trecut o initiativa liberala de diferentiere a alocatiilor dupa venitul parintilor era adoptata in Senat. Cu cinci valori diferite in functie de veniturile parintilor. De unde am plecat? De la un impozit progresiv care ajungea pana la 40% pentru indivizi si 25% pentru firme. Unde suntem acum? La 16%. Cu alte cuvinte nu mai avem acelasi grad de redistribuire, asa ca sa incepem sa redistribuim pe bucati: alocatii diferentiate, tichete de sanatate pe care or sa le plateasca oamenii cu venituri (restul ar urma sa fie subventionate), pensii micsorate, salarii inghetate, taxa pe fast food. Doctrina liberala de protectie sociala in conditii de libertate economica s-a ciocnit cu nevoia de reduceri bugetare si rezultatul este ca asteptam cu infrigurare proiecte si decizii interesante: o taxa pe fast food, niste tichete, alocatii diferentiate, pensii reduse, restructurari administrative, concedieri in sectorul public.

Este marele test al Guvernului Boc si de fapt al profesionistilor din ministere.  Sunt in stare sa faca legi care sa stea in picioare la curtea constitutionala sau la CEDO, sa decida ce e mai fast food: hamburgerul sau mititelul, sa taie tichete la pensionari? Toate astea in conditiile in care slujbele lor sunt amenintate, salariile le sunt inghetate si cand da strechea in Berceanu si concediaza toti directorii de agentii sau vine ministru vreo sugativa de fonduri gen Udrea sau Ridzi.

Nu poti sa faci protectie sociala la nivel european cu 16% cota unica- Romania era criticata pentru veniturile bugetare mici ca procent din PIB de pe vremea cand a lansat cota unica si lucrurile mergeau bine. In contextul crizei, lipsa fondurilor pentru cheltuieli sociale e cu mult mai grava, cand somajul si saracia sunt in crestere. 

Revenind la alocatii, problema de fond e ca nu sunt un program,ci un drept universal-  o forma de suplimentare de venit. Daca tot se umbla la ele si se renunta la statutul de drept universal, acum ar fi momentul ca sa nu mai fie o simpla prestatie ci un program: primirea banilor sa fie conditionata de scolarizarea copilului si de anumite rezultate scolare (macar prezenta), o parte din bani sa fie distribuiti sub forma de tichete pentru carti de la 4-5 ani in sus (da, iar tichete) sau sub forma de tichete de masa. Posibilitatile de a transforma alocatia intr-un program complex sunt foarte multe.

Mi se pare un abuz să limitezi dreptul copiilor la alocaţie, atât timp cât nu este un ajutor social. Nu ar trebui să se ţină cont de cât de înstărite sunt familiile, că nu este vorba de un drept social, ci de un drept câştigat al copilului. Nici în comunim n-au fost tăiate alocaţiile copiilor”, (Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiei Părinţilor din Învăţământul Preuniversitar).

Poate este chiar timpul ca prestatiile sociale in Romania sa nu mai fie drepturi: „venit minim garantat”, „alocatia-drept universal”, sa nu mai vorbim de o redistribuire oarba, de tip comunist, fara nici un fel de responsabilizare a beneficiarului. Faptul ca putini copii de la sate si putini copii rroma merg la liceu sau termina macar 8 clase are de-a face cu saracia lor dar are de-a face si cu responsabilitatea parentala. Noua alocatie, care ar tinti fondurile catre familiile cu venituri reduse, ar trebui sa reflecte obiectivul mult-trambitat de Basescu de a aduce mai multi copii de la sate in licee, fie ele si de tinichigii sau ospatari.