Ciprian Domnisoru

Archive for the ‘Bunastarea’ Category

Mihai, nu știam că știi să joci șah. Ani de liceu obligatoriu

In Bunastarea, Economia muncii, Educatie on Iunie 5, 2011 at 10:56 am

În programul pentru educație al USL figurează mai vechea idee a învățământului obligatoriu liceal. Nu numai că o astfel de politică ar pune capăt accesului limitat al elevilor din mediul rural la licee, acces deplâns de altfel de Băsescu, dar ar fi exact politica vitală pentru dezvoltarea pe termen lung în România, corelată cu alocarea de 3% pentru cercetare din PIB.

Dacă am introduce învățământul liceal obligatoriu și am include și clasa pregătitoare ca fiind obligatorie, România ar intra într-un club select unde numai Belgia, Germania și Olanda mai au pe lumea asta 13 ani de educație obligatorie.  

De ce să facă toată lumea liceul veți zice? Cum spuneam mai sus, România trebuie să depășească etapa de mână de lucru ieftină cumva. În anii de liceu tinerii din mediul rural pot accumula cunoștințe sau deprinde baza unor meserii care să le asigure un salariu mai bun (în loc de căpșunar, instalator). Ca să începi o afacere (nu la negru) îți trebuie minime cunoștințe de economie, uneori mai trebuie să scrii și corect românește. Sigur că experiența ultimilor 20 de ani mă contrazice flagrant, cu tot felul de analfabeți milionari, însă pentru un tânăr cinstit a începe o afacere fără prea mult capital și fără educație îmi inchipui că este foarte greu.

Liceul ar trebui să devină obligatoriu în România și pentru aceea că este cea mai ușoară formă de a livra educație în domeniul sănătății, educației sexuale, educației civice, financiare sau educației antreprenoriale. Un vis frumos ar fi ca elevii de liceu să aibă și acces la consilieri școlari care să îi indrume în carieră. Pentru adolescenții cu părinți – ce, cu tot satul plecat la muncă într-un oraș din Italia, opțiunile de carieră îmi închipui că sunt destul de limitate.

Există desigur mulți care se opun acestei idei. Ne trebuie tinichigii și zidari îi aud spunând. Şi ce-i drept, în România există un deficit de muncă în construcții, industria textilă și restaurante-hotelărie, care a fost acoperit în 2005-2008 cu vreo 10-20 de mii de emigranți din China, Nepal, Filipine sau Turcia. Vreți capitalism adevărat? Asta este capitalismul, România are cei mai puțini muncitori străini din Uniunea Europeană, va veni însă și ziua când vom cumpăra pătrunjel și bambus de la piață.

Nu putem noi să ne ținem zidarii aici? Ei bine nu. Vom educa elevi de liceu care poate vor alege să facă o firmă în bătătura, care poate vor pleca în străinătate la o muncă mai bine calificată, care- de ce nu- se vor angaja în fabricile din România, care se plâng de productivitatea și calitatea muncii. Şi, bată-l norocul pe Băsescu, poate mai apar vreo câțiva zeci de Ţuțea din satele României, dacă tot obligăm toți elevii să facă liceul.

Un alt avantaj pentru această măsură este creșterea șanselor de angajare a absolvenților de liceu și de reducere a șomajului în rândul tinerilor, poate de a stimula și oameni mai în vârstă să își termine studiile liceale, mai ales dacă angajatorii vor prefera absolvenți de liceu.

În fine, ca și în cazul programului economic al USL, nu este chiar clar de unde vor veni banii pentru transport și mai multe internate în mediul rural sau în orașele mici. 

Învățământul liceal obligatoriu este însă singura investiție care în 10 ani ne-ar face să simțim că trăim într-o țară civilizată.

Se intoarce impozitul progresiv

In Bunastarea, Criza on Februarie 12, 2011 at 3:13 pm

In planul de masuri economice al PSD  figureaza mentinerea cotei de 16% pentru firme si introducerea “sistemului de impozitare diferentiata globala cu deduceri fiscale”, o expresie care ii va permite lui Ponta sa vorbeasca de fiecare data de altceva decat de cresterea taxelor.

De ce am avea impozit progresiv?

Beneficii inegale

–          Bune rele cum sunt, universitatile din Romania au educat o mare parte din actuala clasa de mijloc , gratis sau cu taxe care nu acopereau cheltuielile efective. Pentru ca universitatile sunt un bun al clasei de mijloc, e un motiv pentru contributii mai mari din partea clasei de mijloc fata de oamenii needucati si mai saraci. Aparatul de stat (justitie, mentinerea ordinii, administratie) functioneaza disproportionat mai mult in favoarea celor cu venituri mai mari. La fel si investitiile in infrastructura, care sunt mai degraba in avantajul celor cu venituri mai mari.

Acest argument este destul de slab, pentru ca orice beneficii ar avea clasa de mijloc din cheltuielile statului, saracii beneficiaza mai mult de cheltuielile cu protectia sociala.

Crestere economica si reducerea deficitului

–          Un sistem progresiv creste puterea de cumparare a celor mai saraci- desi limiteaza investitiile celor mai bogati, trebuie sa ne intrebam ce este de preferat: sa creasca consumul sau productia- acum este momentul sa creasca consumul – inclinatia spre consum a saracilor fiind mai mare decat a bogatilor, redistribuirea in favoarea saracilor ar stimula consumul si cresterea economica.

–          De cand s-a introdus cota unica, guvernul roman a inceput sa se indatoreze, in ciuda investitiilor straine si a vanzarii de active.  Romania nu isi permite sa isi finanteze deficitul intr-un mod sustenabil, care sa genereze crestere economica. Este in avantajul tuturor ca Romania sa aiba un buget echilibrat, o moneda stabila si sa nu bantuie FMI-istii prin tara- iar impozitul progresiv este o masura eficienta de a restabili echilibrul bugetar.

Argumente slabe, pentru ca oricand putem gasi alte solutii pentru stimularea consumului sau pentru reducerea deficitului bugetar.

Corecteaza inegalitati flagrante

–          Impozitul progresiv corecteaza situatiile in care managerii ajung sa castige de sute de ori mai mult decat angajatii de rand. Romania este de altfel in topul mondial in ceea ce priveste nivelul de trai al managerilor- nu cred ca managerii din Romania au merite speciale in privinta productivitatii fata de omologii lor din alte tari civilizate.

Singurul argument care mi se pare demn de luat in considerare

Romania este o tara inapoiata. Pentru a ridica satele din inapoiere, a investi in educatie si in sanatate, ca sa nu mai avem  incendii la maternitati, este nevoie de cresterea cheltuielilor publice pentru sanatate si educatie . Este un efort altruist din partea celor mai bogati de a contribui mai mult la modernizarea Romaniei. Cunosc corporatisti care au destule rude la tara si s-au saturat probabil de veceul din curte cand se duc la rude. Societatea civila nu este atat de dezvoltata in Romania incat sa preia banii filantropilor din clasa de mijloc – si chiar daca ar fi, si in tari mai dezvoltate contributiile filantropice sunt mult mai mici decat cheltuielile sociale ale statului.

Ca sa nu piarda prea multi alegatori, ar fi bine ca Ponta sa introduca optiuni cand vine vorba de taxare: cei impozitati progresiv sa poata alege ca banii lor sa mearga intr-un Fond National pentru Sanatate sau un Fond National pentru Educatie , de unde sa fie directionati catre proiecte cat mai concrete de modernizare a spitalelor si a scolilor, de programe nationale de sanatate – altfel, planul lui Ponta de impozitare diferentiata va fi principala arma de atac a PD-L si va manca la greu din voturile liberalilor aliati.

Impozitul progresiv nu este echitabil fata de cei cu castiguri mai mari- desi putem gasi inechitati si nedreptati in dezvoltarea economica postdecembrista, este cam tarziu sa le corectam si nici nu avem cu ce sau cu cine. Impozitul pr0gresiv este insa o solutie eficienta pentru a moderniza Romania nu prin demantelarea statului si cresterea inegalitatilor, ci prin ridicarea unei bune parti a populatiei din saracie si inapoiere.

Sanatatea dumneavoastra este prioritatea noastra

In Bunastarea, Guvernul PD-L Boc, Sanatate on August 12, 2010 at 10:46 am

Presedintele Basescu si Ministrul Cseke Attila nu se agita ca pleaca doctorii. Sa nu facem o drama din asta, spune Basescu. Cseke spune ca fenomenul se observa in toata Europa de Est. Ce sa-i faci.

Aceeasi nepasare a condus la situatia in care Romania a reusit in fiecare an din 1990 pana azi sa cheltuiasca cel mai putin cu sanatatea, procentual din PIB, dintre statele membre UE (cu exceptia Ciprului). Desi cheltuim – in raport cu PIB-ul- jumatate din cat cheltuie cam orice tara civilizata din UE, ne mai intrebam cateodata de ce nu e sistemul bun. Dar sa revenim la problema doctorilor.

Datele Eurostat arata ca in 1999, dupa ani de criza si subfinantare cronica a sistemului de sanatate, Romania avea 188 de doctori la 100,000 de locuitori. Era, la momentul respectiv, cea mai mica cifra dintre statele UE de acum. In 2007, cand intram in UE, numarul crescuse la 222 de doctori, deja mai mult decat Polonia (219) si comparabil cu Slovenia (237). De cand au intrat in UE, numarul doctorilor a crescut in Cehia, Slovenia,  Letonia, Lituania, usor in Estonia.  In schimb, s-a mentinut sau a scazut usor in Polonia si Ungaria. Deci opinia lui Cseke ca migratia doctorilor este un fenomen est-european este un pic exagerata sau specifica unor tari, desi datele Eurostat se opresc in 2008- poate o avea ministrul date mai bune.

Si ce daca sunt doctori putini in Romania? Eurostat mai masoara un indicator care arata procentul din populatie care declara ca are nevoi nesatisfacute de tratament sau examinare medicala, din motive  lipsa de bani, liste de asteptare, distanta, lipsa de timp, frica,  etc. Romania si Bulgaria sunt fruntase de departe la acest capitol (peste 10% din populatie raporteaza nevoi medicale nesatisfacute), desi Bulgaria are considerabil mai multi doctori pe cap de locuitor (330 fata de 220 in Romania, in 2007). Cu alte cuvinte nu conteaza cati doctori ai, conteaza:

– cati bani sau cata spaga cer (plus cat costa analizele si alte servicii cu plata)

– cati specialisti sunt- la ei apar listele de asteptare cele mai dureroase

– distributia regionala-  Conform Ministerului Sanatatii,  numarul de locuitori care revin la un medic in rural este de peste 6 ori mai mare decat in urban, pentru 2005.

– ce educatie pentru sanatate au oamenii: daca se urnesc sa se duca la doctor, ce cunostinte au in domeniu, ce descantece prefera sa faca pe-acasa, etc.

– plus in Romania si Bulgaria, probabil rromii se simt si sunt discriminati prin spitale.

Ministerul Sanatatii recunoaste problema plecarii medicilor insa aplica o logica foarte simpla: daca e cerere nesatisfacuta, poate o reducem. Asa ca s-au chinuit cu tichetele de sanatate. Mai mult, iata ce amenintari externe percepe Ministerul in strategia sa pe 2008-2010:

libertatea de circulatie a persoanelor si a serviciilor da posibilitatea utilizatorilor sa ia contact cu furnizori de servicii din diferite tari si sa isi modifice asteptarile

cresterea nivelului de informare a pacientilor, concomitent cu progresul si diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice  vor conduce la cresterea asteptarilor acestora si, implicit, la o crestere a cererii de serviicii medicale complexe

Cu alte cuvinte, cu cat fraierul ala de pacient care sta la coada afla mai multe lucruri si cere servicii mai bune ca asa a vazut el prin strainatate, cu atat avem mai multe AMENINTARI.

Basescu a infiintat o comisie pentru analiza sistemului de sanatate, condusa de Sebastian Vladescu. Iata ce concluziona comisia, inca din 2008: 

O noua provocare este pusa de catre forta de munca din sectorul sanitar, libertatea de miscare castigata odata cu intrarea in UE accentuand decalajul fata de situatia dificila deja existenta, cand Romania avea cu aproape o treime mai putin personal medical la 1000 de locuitori fata de media UE, avand cel mai mic numar de doctori…  raportat la populatie, din UE.

Basescu ori n-a citit raportul ori vrea sa sublinieze diferenta dintre cuvintele ‘provocare’ sau ‘situatie dificila’ si ‘drama’.  Deci pe presedinte nu il intereseaza situatia ca el oricum se duce in Austria la spital iar in minister se amesteca dezinteresul si cinismul functionaresc cu aroganta doctorilor care prefera pacienti nestiutori si ascultatori (si daca se poate cat mai putini, sa stea acasa).

Cseke Attila are dreptate intr-o anumita privinta cand spune ca fenomenul migratiei medicilor afecteaza toata Europa de Est. Problema sta in natura cresterii economice din Est- sau ‘Noua Europa’ cum spunea Donald Rumsfeld. Cresterea PIB per capita s-a realizat datorita investitiilor multinationalelor care produc pentru export si repatriaza profiturile. Goana de a atrage investitori a condus la taxe tot mai mici si la venituri tot mai mici la buget. Prin urmare, sectoare ca sanatatea si educatia sunt subfinantate. Nu numai in Romania medicii sunt platiti prost, ci in majoritatea tarilor din Europa de Est. Tabelul de mai jos arata cum, la data intrarii in UE, medicii din Polonia, Cehia si Ungaria erau platiti, in raport cu PIBul per capita, mult mai prost decat in vest.  

Sursa: Congressional Research Service (CRS) analysis of Remuneration of Health Professions, OECD Health Data 2006

Ce se poate face?

1. Este clar ca reducerea salariilor medicilor  este cea mai mare greseala care putea fi facuta. Basescu si Boc au inrautatit situatia scarbind si inraind medicii si asistentii medicali care poate ezitau sa plece.

2. Cresterea cheltuielilor publice cu sanatatea, pentru a mari salariile medicilor, a asigura conditii mai bune  de munca si echipamentele necesare. Pentru asta e nevoie de renuntarea la cota unica in favoarea unei cote mai mari pentru venitul persoanelor fizice fata de cota aplicata profiturilor corporatiilor. Cota pentru corporatii , din motive de competitivitate regionala, nu poate fi crescuta. In schimb ar fi cazul sa ne aliniem la cheltuieli publice de sanatate macar cu Bulgaria. 

Pentru a creste cheltuielile publice cu sanatatea trebuie invinsa mentalitatea ca cei cu bani mai bine plateasc servicii medicale private iar cei fara pot sa moara linistiti. In ciuda inegalitatii economice in crestere si a impresiei fiecarui corporatist ca el cu clinica lui privata e mai bun decat vreun profesoras sau vreun muncitor, nu este inca prea tarziu sa regasim solidaritatea si sa avem un sistem echitabil de sanatate. Desigur ca nu e usor cand liderii de opinie sunt toti de dreapta iar interesele private sunt mai eficiente decat interesul discret ca nimeni sa nu sufere ca nu are bani sa dea la doctor.

3. Cresterea numarului de locuri la facultatile de medicina si acordarea unor imprumuturi garantate de stat pentru acoperirea costurilor in timpul facultatii pentru locurile cu taxa, conditionand acordarea imprumutului de  ocuparea unui post in Romania dupa terminarea studiilor.

4. Educarea si informarea populatiei, inclusiv prin programe de tipul analizelor medicale gratuite desfasurat in 2007 si printr-o importanta mai mare acordata educatiei pentru sanatate in curricula scolara.  Pentru asta ar trebui schimbat ministrul si oamenii din minister care afiseaza cinismul de a considera astfel de programe ca o sursa de cerere suplimentara de servicii medicale si de cheltuieli bugetare- de bataie de cap, cum ar veni. 

5. Implicarea comunitatilor locale in eforturile de acoperire a deficitului de doctori. Pana sa vina Udrea si Boc sa faca mari proiecte nationale de case din paie la sate pentru doctori si profesori, primarii sau prefecturile ar trebui sa se ingrijeasca sa ofere stimulente locale – dupa masura nevoilor- unor doctori sau unor profesori.

Academia nu mai vrea inca o Leana

In Bunastarea, Criza, Guvernul PD-L Boc on Iunie 10, 2010 at 8:36 pm

Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii-  institutie in subordinea Academiei Romane- a descoperit, intr-un raport, ca suntem condusi de un marinar betiv care face caterinca de o tara intreaga, sustinut de niste nulitati care sunt puse sa minta in privinta deficitului si a starii economiei. Marea economista a guvernului, Andreea Vass, e atat de sloboda la gura ca a ajuns sa spuna ca suntem tampiti daca nu facem cum a zis marinaru la bautura: -25, -15, executarea. Institutul de Cercetare a Calitatii vietii publica rapoarte si lucrari pe teme sociale de multi ani, insa acum s-a gandit sa iasa la atac.

Raportul „Dupa 20 de ani: optiuni pentru Romania” face o critica ideologizata la adresa PDL si puterii de dreapta. M-am bucurat sincer ca o astfel de critica este in rapoartele Academiei si nu pe bloguri sau in comentariile ziarelor. Iata cateva concluzii/comentarii din raport pe care sper ca le-am transmis si eu de cand am deschis blogul asta:

Ideologia dominanta pare a fi: „statul este prea mare si trebuie facut mai mic”. Se porneste astfel de la o ipoteza care falsifica realitatea sociala si care considera eronat statul drept consumator major al bunastarii, ignorându-se total cealalta dimensiune a sa – cea de producator principal de bunastare prin educatie, sanatate, stiinta, securitate publica si sociala

 Exista o politica constanta de dezagregare a sistemelor publice de educatie si sanatate atât prin subfinantare, cât si prin decredibilizare prin exemple negative generalizate.  

 Din discursurile publice se prefigureaza o optiune care tradusa în activitatea practica se va dovedi catastrofala: prosperitatea se poate realiza printr-o accentuare a polarizarii sociale si un dispret fata de largi segmente sociale în pragul saraciei: exclusii din economie, pensionarii, copii, bolnavii si chiar „bugetarii’.

 

 

Retardinho

In Bunastarea, Criza, Educatie, Guvernul PD-L Boc on Iunie 1, 2010 at 8:55 pm

Jose Socrates este premierul unei tari nu tocmai bine educate, unde foarte multi adolescenti nu isi termina liceul si prefera viata frumoasa cu un pahar de Porto, o telenovela,un meci de fotbal, un fado. Iar pe la tara babe analfabete ca si la noi.

Daca nu ati citit deja comparatiile din presa, Portugalia nu incearca curbe de sacrificiu marete, ci a procedat la -5% din salariile bugetarilor, +1 la TVA si +1,5 la impozitul pe venit. S-au gandit ei insa sa inchida si 900 de scoli, in special dintre cele de la tara, cu putini elevi.

Nu stiu unde se mai gaseste proiectul legii educatiei in Romania, trebuie sa fie votat in plen in curand. Prin acest proiect Romania face cam acelasi lucru: restructureaza si inchide scoli (mici) din mediul rural pentru a economisi bani.

Doua din tarile cele mai inapoiate ale Europei prefera sa  isi vanda ghiozdanele si rechizitele decat sa-si vanda gumele Turbo sau ma rog, ipodul sau mobilul, sa fiu in ton cu timpurile.

O sa incerc sa redau comentariile cititorilor de pe site-uri de stiri portugheze (dn.sapo.pt si http://www.publico.pt) , sa vedem, e ca-n Romania sau nu e?

– „am auzit ca ministrul a facut o scoala de vara in Boston care mai tarziu a fost echivalata cu un masterat”

stim, stim, asa a facut si la noi o facultate in america o celebra europarlamentara pe numele ei eba

– „oamenii needucati sunt oameni blanzi”

– „astia n-au nici un pic de rusine? cat o sa-i mai suportam? pana o sa ne fure si sufletul”

– „nu este nici democratie nici socialism nici capitalism, este o republica bananiera”

– „in loc sa inchida scolile care aveau putini elevi mai bine le-ar folosi pentru a alfabetiza adultii…un alt rost era sa le pastreze pentru a combate desertificarea, a mentine oamenii in comunitatile lor ” (Outra coisa era combater a desertificação, criando estruturas para agarrar as pessoas às suas terras.”

– „fara educatie si cultura o tara este condamnata la saracie, si mai grava decat saracia economica este saracia mentala a oamenilor”  (País sem educação e cultura é um País condenado a miséria, e mais mais profunda que a miséria económica é a miséria mental de um povo.)

-„copiii or sa fie transportati zeci de kilometri..alti bani si alta distractie pentru soferi si benzina…tot ce ii intereseaza e sa aiba masini noi, incepand cu ministrii” (Vão andar os meninos de carrinha, a Km de distâncias. Mais pasta para o chofer e para a gasolina e carrinha.O que interessa é ter carros novos, a começar pelos ministros.)

In fine, se pare ca nu sunt departe de noi, poate un pic mai reflexivi si (poate) mai putin vulgari. Demonstratiile din Portugalia impotriva masurilor de austeritate anuntate am inteles ca sunt ample, ajung la 300.000 de oameni. La noi ne distram sa ne uitam la televizor, la declaratii si prestatii halucinante. Mi-a fost fizic greata sa ma uit la Nasul, la secretarul de stat Oana Badea „maimuta dracu”, la „baiatul cu mucii in freza”, la Berceanu.

Undeva insa in noianul asta de flegme aflam si lucruri interesante: ca Melania Mandas Vergu ar fi in stare sa faca cate scoli private ar vrea ea, ca e femeie intreprinzatoare, ca Dan Bitmann era consilierul lui Vladescu si il sfatuia – cititi aici– sa inchida 3.000 de scoli si ca pe Funeriu il manevreaza secretarul de stat Oana Badea, pe care am vazut-o la Realitatea in toata splendoarea ei de mahalagioaica, de i-am dat dreptate lui Vadim cand a facut-o „maimuta dracului”.

Cu  Oana Badea in forma si Mandas Vergu ocupata cu vreun geseft prin spate, nici nu-i de mirare ca proiectul legii educatiei este presarat cu oportunitati de business pe banii statului. Asta in timp ce marile sfaturi de reducere a deficitului veneau de la Danutz SRL.

Din fericire casa de mahala arde, sobolanii ies primii, Zoe nu mai doarme noaptea ca nu-si mai plateste creditele. Sa zicem si noi ca portughezii, Acabem com o circo. Estamos fartos das baboseiras e de todos os politicos que por aí andam a vomitar coisas absurdas. Basta, basta, basta.

Picå paræ màlãiatzä

In Bunastarea on Iunie 13, 2009 at 3:00 pm

Mircea Dinescu este din nou parinte fondator la shto : o initiativa a unor poeti de a crea o Constitutie europeana in versuri, care sa puncteze patimile celei politice, esuate. Alaturi de poeti si poetese din tarile UE, Dinescu a scris articolul 44- Dreptul la casatoria de convenienta.

Poetii s-au adunat la parastasul unei Constitutii care nu a rezistat pentru ca oamenii au inceput sa raspunda violent la globalizare. Va dati seama cata mobilizare trebuie sa fie sa mergi la vot sa zici NU Constitutiei Europene (nu toate tarile au un Cozmanca sa le moseasca constitutiile).  Insa dincolo de votul oamenilor impotriva Constitutiei, proiectul european asa globalist si regulist cum e el e in pericol pentru ca manifestarile xenofobe si concurenta economica la cutite se multiplica odata cu criza.

Din textul Constitutiei in versuri mi-a atras atentia urmatoarea poezie, incadrata la articolul 15- Government (Guvernare), scrisa de Geert van Istendael din Belgia, din care redau o parte si incerc o traducere:

Government
must
be like
the heavy laden plum-tree.

The gardener shakes
and shakes,
it rains lush fruit
Children whoop, swoop, juicy mouthed,
the fruits have to come down, they must,
without delay,
but not on naked ground,
never onto stones.

Tender grass must break their fall,
on dew.
A stone,
you spit that out.

Guvernarea

Guvernarea
trebuie
sa fie
ca prunul incarcat de fructe.

Gradinarul scutura
si scutura,
ploua cu fructe bogate

Copiii taca, paca,  murdari pe bot,
fructele sa cada, trebuie
fara intarziere,
dar nu pe pamant gol,
in nici un caz pe pietre.

Iarba moale sa le opreasca ,
pe roua .

O piatra,
asa ceva se arunca.

Acest articol trebuie citit in completare cu articolul 24- Dreptul la Lene, scris de José Ovejero din Spania (probabil spaniolii s-au grabit sa-si afirme dreptul la siesta) 

The good gardener prizes the shadow of the apple tree.

Bunul gradinar apreciaza umbra marului.

Acuma ce morala poti sa tragi din poezii? Pentru textul Constitutiei iti trebuie avocati, lobbyisti, politicieni, oare ce ar trebui pentru textul poetic? Doamna Cecilia Stoleru, doamna Barboi, domnul Rotaru, doamna Mariana Badea…..?

Mi-e groaza de viitorul apropiat in care copiii vor comenta literar la scoala textul acestei Constitutii.

Pana una alta nu raman decat cu imaginea gradinarului roman intins la umbra sub copacul paneuropean, printe balarii si cataroaie neculese de langa copac  si a copiilor care dupa whoop si swoop la bunatatile cazute din copacul guvernarii raman murdari pe bot si pe degete, daca nu se aleg si cu un sut in fund de la gradinar  . 

Maneaua lui Obama

In Asistenta sociala, Bunastarea, Rroma on Iunie 10, 2009 at 9:56 pm

„Hop hop, Obama bama / Şi-au dat seama americanii / Ce suflet bun au ţiganii / Şi-a ajuns la Casa Albă / Un om bun cu pielea neagră / Vrem şi noi unul la fel / O să ne bazăm pe el / Să iubească rasa noastră / În toată ţara românească“ este o manea a lui Sorin Copilul de Aur, cititi si vedeti inregistrarea de la o emisiune pe site-ul Libertatea.

De la Kenya pana in studiourile Pro TV (am presupus, vedeti singuri ce televiziune e), tot omul amarat si mai negru la piele l-a vazut pe Obama ca pe un fratior.

Nu toti tiganii sunt amarati ba chiar unii sunt fericiti, sunt vedete. Ca sa n-o dam prea mult in Slumdog Millionaire insa, calitatea vietii tiganilor este proasta din toate punctele de vedere: traiesc mai putin, mor la nastere mai mult, la scoala se omoara mai putin, apa mai rar, uneori cu cocioaba sau cortul. De unde sa inceapa politicile sociale pentru rromi? Din ce secol? De la intruparea  lui Buddha?

Daca ar veni Obama le-ar spune rromilor din Romania: trimiteti-va copiii la scoala, ingrijiti-va sanatatea si igiena, nu va mai bateti nevestele, nu va trimiteti copiii la cersit, nu mai furati profesionist.  Si desigur „Yes we can” in rromanes. Sau in urdu, dupa cum le merg traducatorii.

Intr-un articol recent din EVZ Leslie Hawke compara situatia negrilor cu a rromilor si spunea ca nu intelege de ce nu vede mai multa lume asemanarea. Pai e destul de clar de ce nu exista o asemanare: cand negrii cereau acces echitabil si nediscriminatoriu la educatie, rromii nu vor sa isi trimita copiii la scoala iar romanii se roaga de ei (ma rog, romanii platiti cu bani europeni).  Costa insa sa ii convingi si cu vorba buna. Pe de o parte poate inteleg si rromii ca nu e nici o sfaraiala sa iti trimiti copilul la scoala, mai ales la scolile din Romania.  Cu toate acestea se depun eforturi de incluziune scolara de milioane de euro in Romania si mare parte a banilor merge in a ii convinge pe oameni sa trimita copiii la scoala.

Politicile sociale nu ar trebui sa isi propuna imblanzirea oamenilor. Nu poti sa faci asistenta sociala fortata cu o intrega etnie. Banii sunt limitati si ar trebui sa existe o ordine naturala in care cei care primesc fondurile sa fie cei care au nevoie si le si doresc. Cata vreme principalul cost al programelor sociale pentru rromi este sa invingi barierele culturale si sa convingi beneficiarii sa accepte interventia, banii ar trebui orientati in alte proiecte.

In ciuda tuturor eforturilor, unii oameni ai strazii refuza intotdeauna sa mearga in centre sau sa accepte ajutorul asistentilor sociali. Acolo unde distanta dintre ce stii ca este o viata buna si ce ti se ofera este imensa, mai bine ramai in strada. Politicile sociale nu pot insa sa plece de la premisa ca oamenii vor refuza un ajutor mic care le va imbunatati viata pentru ca stiu ca nu e mare.

Daca miscarea pentru drepturile negrilor a avut un filon civic de revendicari, in Romania acesta lipseste din partea rromilor. Incluziunea, nediscriminarea nu sunt revendicate de o intreaga etnie, ci mai degraba de cateva persoane si ONG-uri. In rest, mandria si parada colorata si ilustrata muzical a unui popor care a gasit cum sa se bucure de viata asa nomad si iesit din sclavie cum l-a lasat istoria. Politicile sociale trebuie sa asigure bunastarea. Daca rromii nu percep lipsa ei ci se bucura si danseaza, pana la urma trebuie sa inchini paharu si sa ii feliciti ca la o nunta unde mireasa ti se pare urata.

Idei in pom

In Bunastarea, Criza on Iunie 5, 2009 at 7:16 am

Sunt un om de stanga ocupat, am maine examen CFA. Nu pot insa sa nu iau prajina si sa dau in copacul frumos ilustrat al filozofiei intrupat de la marele Patapievici. Au pregatit luna aceasta un dosar de explicatii liberale la criza mondiala.

Raspunsurile liberale nu vin decat ca o replica la gura mare a unor socialisti care s-au grabit sa proclame sfarsitul capitalismului. Bucuria socialista a fost mare pentru ca dupa un ciclu de crestere economica de opt ani recesiunea a venit ca un bilet de intrare a stangii in atentia publicului. Din pacate insa discursul de stanga a venit ca o ciorba reincalzita, s-a ajuns pana la a il dezgropa pe Keynes, a carui vorba de duh ca pe termen lung suntem toti morti nu i se aplica.

Din revista cu pricina puteti citi de la d-l Cucerai ca „ordinea capitalista nu este o ordine naturala, capabila sa subziste prin ea insasi”. De la domnul Marinescu puteti citi ca „economia de piata este starea naturala a societatii moderne”. Ma rog, poate nu se contrazic asa cum pare.

Recunosc ca nu citesc de obicei Idei in Dialog. Insa pot spune ca se scrie si se discuta la un nivel dezamagitor . Sa vedem de ce:

– articolul domnului Trandafira este scris ca si cand s-ar fi uitat la Zeitgeist si s-ar fi grabit sa scrie ce a aflat.

Dealtfel este interesant cum daca pana acum inamicul libertarienilor era statul, acum Federal Reserve si bancile in general sunt puse la zid. Incet incet libertarienii se vor dezbara de aliatii institutionali pana or sa ajunga la spatiul imaculat al ideilor proprii. Capitalism fara banci si fara mecanismul acordarii creditului se poate la tara, dar pana si Ilie Moromete avea recuperatori la poarta.

– cand raman in pana de idei scot de la tescherea ororile comunismului: 

Nu capitalismul, ci de fapt socialismul este salbatic, caci socialismul a luat nastere prin violenta, constrangere si nationalizarea proprietatii private, care au ucis zeci de milioane de oameni pasnici in numele unei utopii contrare firii. (Cosmin Marinescu).

Saracul socialism de secol 19, aparut la vederea ororilor capitaliste in mintea unor oameni decenti, este pus la zid tam nesam. Cine poate sa faca o socoteala a oamenilor omorati in goana dupa bani? In fine, argumente de clasa a 11-a.

– in incercarea de a mentine ideologia pura, boborul este pus la zid: clasa de mijloc este si ea vinovata pentru ca se imprumuta in dorinta ei burgheza de a avea o casa.

 In SUA, sistemul bancar – stimulat si prin reglementari de tip welfare state – a expandat nesabuit creditul, catre categorii tot mai largi de debitori, cu ipoteci garantate guvernamental sub sloganul politic “o casa pentru fiecare american”.

– In fine, la rubrica Sic ! putem cita:

 Vinovata este “piata”? Eu nu cunosc aceasta persoana!

In mare, pozitia grupului de autori este ca recesiunile economice sunt generate sau cel putin grav adancite de politicile guvernamentale

Ori de cate ori incearca sa fie mai mult decat atat, el [ statul] micsoreaza (si, la limita, anuleaza) beneficiile fara precedent pe care ordinea capitalista le face posibile.

Gratuit

In Beneficii, Bunastarea on Mai 26, 2009 at 5:10 pm

Banca Mondiala ia cu o mana si da cu cealalta. Cand amicii de peste strada de la FMI zic „reduceti cheltuielile publice”, Banca Mondiala emite niste recomandari de se gudura tot neoliberalul: mai nou, plata serviciilor medicale. Cititi aici cum niste oameni seriosi de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate au gasit solutia magica la imbunatatirea sistemului: sa cerem bani de la oameni. Solutie dealtfel validata de Banca Mondiala, alaturi de alte calcule precum „varsta de pensionare la 70 de ani” . 10 lei pe consultatie, 1 milion pe saptamana de spitalizare.

Nimeni nu vrea sa salveze in Europa de Est modelul „continental”, welferist, desi asta era o mostenire valoroasa a comunismului. Ca sa ajunga la un sistem de sanatate echitabil, americanilor le vor mai trebui cinci Obama.  

Prezentata ca o solutie la spaga este amuzanta aceasta taxare a serviciilor medicale: in mana companiilor de asigurari si a spitalelor private sau a unor doctori cu pixul in mana si nota de restaurant, pacientul roman va fi pierdut. Acum are macar posibilitatea negocierii sub acoperirea ilegalitatii, care mai infraneaza nesimtirea unor doctori care cer spaga.

Odata facturabil, orice uitat in gura va deveni un serviciu pe o piata libera si dupa ani de zile de marginalizare, doctorii vor deveni noii notari.

Revenind la Banca Mondiala si la FMI, aceste institutii nu par dispuse nici sa isi recunoasca vina in esecul supravegherii multilaterale si nici sa renunte la placa neoliberala.

„Asigurarile private ar fi o solutie financiara…[…] Si ar mai fi nevoie de o restructurare la nivel de mentalitate, intrucat Sanatatea nu poate fi gratuita”, a spus oficialul CNAS.

Aceeasi mentalitate preluata de CNAS la recomandarea Bancii Mondiale ne va conduce in curand la privatizarea invatamantului si la privatizarea a ce a mai ramas.Chiar, ce a mai ramas? Chiar si muzeele si palatele de patrimoniu national au fost privatizate. 

Si abia atunci Romania va trece si institutional la statutul de tara bananiera.

Sa traiti bine

In Bunastarea, Criza, Guvernul PD-L- PSD on Mai 19, 2009 at 4:50 pm

Candideaza? Nu mai candideaza? Daca ar fi Stolojan, poate ar avea logica intrebarea. Din obstinatia cu care si-a sustinut odrasla in politica, partenerii de sprit in afaceri si pe dona Udrea calare, sigur Basescu va mai candida.

Recent si-a asumat– intr-un salt demn de cascadorii rasului- greseala politica a alierii cu PSD si incapacitatea de a anticipa evolutiile economice. Declaratii facute in vizita in Franta- ca de obicei, politicienii romani isi dau drumul la gura in strainatate in fata unor audiente mai fine dar de-abia asteapta sa se intoarca acasa la harjoana cea dreapta de la televizor si luarea la pula (a se citi g.ozara) a ziaristilor.

In paralel cu vizita onorabilului in Franta se desfasura o stire cum ca o fabrica de-acolo s-a gandit sa-si mute productia de ciorapi la Campina in 2005, nu le-a oferit angajatilor francezi oportunitatea de a se angaja in urbea prahoveana si acum trebuie sa plateasca cam 30-40 de salarii compensatorii in daune, dupa o hotarare a justitiei franceze.

Problema este ca salariile oferite- 110 euro- erau la momentul respectiv „nedemne” pentru angajatii francezi.

Sa revenim. Intr-o incursiune in Maramures, la Biserica duminica asta, Basescu a reluat „Sa traiti bine !”, cu specificul situatiei, si l-a transformat in „Sa dea Dumnezeu sa traiti bine !”, precizand ca nu vrea sa dea conotatii electorale.

Nu poti spune prea clar de ce a fost ales Basescu, fiind la atat de putine voturi de atat de diferitul Nastase, insa poti spune ca a promis prosperitatea: „Sa traiti bine”. Acum cu Dumnezeu in ecuatie, prosperitatea poate nu s-o nimeri sa fie, dar Doamne ajuta maica.

Sigur ca fiecare se descurca cum poate si- cum mai nou spun afisele electorale ale PD-L, „In familie ne descurcam mai bine”.

Pana sa inteleaga trimiterea la familiile politice din Parlamentul European, oamenii inteleg o trimitere la sprijinul din familie in aceste vremuri poate mai dificile.

Sa trecem la concluzie. Faptul ca:

  •  muncitorii romani lucreaza pe salarii „nedemne” pentru a umfla profiturile strainilor
  • exista cazuri ca acesta unde muncitorii romani traiesc in conditii asemanatoare sau mai rele decat cele ale chinezilor de pe santierele din Bucuresti
  •  medicii din Romania pleaca si vor pleca in numar tot mai mare in strainatate

sunt simptome ale frunzei in vant care este Romania in fenomenul globalizarii.

Ce este pervers este ca o grupare politica care a sustinut numai interesele micilor sau mai marilor afaceristi a ajuns sa conduca aceasta tara prin mesajele ipocrite ale lui Basescu, care poate fi creditat cu 90% din succesul partidului.

Falimentul lui „Sa traiti bine” este evident:

– Romanii din strainatate muncesc mult, in conditii proaste si sunt victimele discriminarii

– Romanii din Romania muncesc pe salarii mentinute cat mai jos de patroni si mai nou de Guvern.

Faptul ca francezii considera nedemn un salariu de 110 euro ma face sa ma gandesc la diferenta dintre pragul saraciei in Franta: 700 de euro si cel al saraciei in Romania: 290 RON, adica 60 de euro.

Ma face sa ma gandesc insa si la un alt aspect, care nu este surprins de Banca Mondiala, cand valideaza cifra ratei saraciei la 5.7% in Romania: ca sa iasa din saracie si sa ajunga la un venit decent, milioane de romani pleaca la munca in conditii inumane si isi lasa familiile in urma. Cei ramasi fac facultati ca sa aiba putin peste salariul minim. Cei mai multi accepta sa munceasca mult mai mult decat omologii lor vestici. Acel prag al saraciei nu ia in calcul plata unei chirii, in realitate oamenii se inghesuie pana cand „In familie” nu mai e asa bine. Trecand pragul saraciei masurate cu venitul, romanii dau de sclavie la munca in afara, umiliri, inghesuiala, mizerie, exploatare.

As avea multe de argumentat despre de ce este ridicol sa spui ca pragul saraciei in Romania este de 290 de RON, dar deocamdata constat falimentul lui „Sa traiti bine”, mascat de niste televiziuni saltarete, BMW-uri la mana a doua si de ochiul cu care Basescu nu vede mizeria in care se zbat romanii, ici ou ailleurs.