Ciprian Domnisoru

Archive for the ‘Asistenta sociala’ Category

Cât fură asistaţii graşi? Ce mai are de făcut Băsescu

In Asistenta sociala, Beneficii, Guvernul PD-L Boc on Iulie 12, 2011 at 11:06 am

Prin 2009 Băsescu număra asistaţii sociali. Treisprezecemilioaneoptsutecinzecişicincidemiişasesutedouăzecişipatru de suflete, dacă numărăm şi femeile şi copiii. După această statistică începea o campanie mediatică în care Băsescu urla de pe punte la toţi asistaţii şi spunea că mulţi se pensionaseră cu o sticlă de whiskey (este afirmaţia preşedintelui) şi că multe concedii medicale sau pensionări pe caz de boală erau frauduloase. În cele 13-14 milioane Băsescu includea şi pensionarii sau şomerii, care primeau în fapt o asigurare socială şi nu o formă de asistenţă socială, dar să trecem la cifre.

Ce s-a ales din această retorică :

–        În 2008 românii îşi luau (conform CNAS) 23.5 de milioane de zile de concediu medical, 24.6 milioane în 2009 şi 20.3 milioane de zile în 2010. Deşi guvernanţii îi tratau pe angajaţi ca pe nişte puturoşi şi hoţi, de multe ori angajatorii îi trimeteau în concediu medical, pentru a economisi bani sub forma unui şomaj tehnic mascat. „Dacă patronii au mult de lucru, ne solicită verificarea concediilor. Dar dacă nu au prea multe comenzi, de multe ori le recomandă angajaţilor să-şi ia concedii medicale“, spunea Ioan Precup, medic şef la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Arad. După înăsprirea legislaţiei şi a controalelor, numărul concediilor medicale a scăzut. S-au controlat la domiciliu 1487 de beneficiari de concediu şi 5342 de medici, cu 750 de amenzi pentru medici şi amânarea sau refuzul la plată a 213 certificate medicale.  

 –        La venitul minim garantat, s-au verificat conform Inspecţiei Muncii (Inspecţia Socială) 288.657 de cazuri, iar 13.15% din beneficiari şi-au pierdut dreptul de a primi venitul minim garantat sau acest drept le-a fost suspendat. În cele mai multe cazuri era vorba de lipsa unui certificat medical corespunzător, probleme la calculul veniturilor după formula corespunzătoare, absenţa unei inspecţii sociale o dată la şase luni.

 –        Despre ajutoarele pentru persoanele cu dizabilităţi care se dădeau cu « un pachet de ţigări ori o sticlă de whisky » : tot Inspecţia Muncii verifica 170.966 de persoane cu dizabilităţi care primeau un ajutor de la stat. Pentru 3.5% din cei verificaţi inspectorii stabileau un grad mai scăzut de handicap iar pentru 1.2% ajutorul era sistat complet.

Deci încălcări ale legislaţiei sau cazuri de fraudă s-au constatat pentru 15% din cazurile de concediu medical, 13.15% din cazurile de venit minim garantat şi 4.7% din cazurile de ajutoare pentru persoane cu dizabilităţi.

Sigur că procentele pot creşte dacă montăm camere de supraveghere, însă mi-aş dori să depăşim discursul latrant şi să vedem cauzele problemei: sărăcia ca o consecinţă a lipsei de organizare şi sistematizare a agriculturii, a lipsei de educaţie (inclusiv sexuală şi de sănătate) şi de pregătire profesională, a lipsei accesului la servicii de sănătate. Domenii în care PDL nu face decât să închidă şcoli şi spitale din mediul rural.

Discursul lui Băsescu nu se mai poate orienta într-o direcţie pozitivă, constructivă. De pe punte, el sancţionează şi dă replici. Mai nou, este vârf de lance în retorica : “Nu se putea altfel”, cu care PDL va încerca să ne convingă că măsurile lor bezmetice din criză au fost mană cerească. Sub controlul lor, s-a văzut că 85-90% din asistaţi au o nevoie reală de acel ajutor- pentru ei însă n-a mai rămas decât austeritatea, vreo vorbă în vânt a căpitanului sau vreun Lăzăroiu să ne zică ce rău e în Grecia.

Anunțuri

Don’t leave those kids alone

In Asistenta sociala, Educatie on Iunie 30, 2009 at 5:44 pm

350,000 de copii romani sunt lasati in urma de parintii plecati la munca in strainatate.

Eu i-as obliga pe parintii plecati sa trimita  lunar o renta substantiala din care sa se organizeze mai bine serviciile de cresa/ gradinita/ scoala/ asistenta after school/ etc, chiar si la nivel de sat. Practic in satele respective sa se imbunatateasca nu numai casele pana la cer sau parcul auto, ci si serviciile publice si sociale. Pana la asemenea initiative de mare amploare, iata ca parlamentarii romani de la PD-L s-au sesizat si, cinste Ancai Boagiu si lui Mihail Hardau, printre altii, au propus un proiect de lege care a fost adoptat prin acceptare tacita de Senat (da, intra in vigoare).

Care in esenta spune ca parintii care isi lasa copiii in urma trebuie sa anunte autoritatile locale cu 40 de zile inainte de a parasi tara mai exact cine va avea grija de copil. Ar fi bine pentru parinti sa se inteleaga bine cu rudele, pentru ca obligatia este ca persoana nominalizata sa fie o ruda, cu salariu , care sa nu aiba deja trei copii in intretinere si sa fie cu cel putin 18 ani mai in varsta decat copilul. Pe scurt nici un rrom nu va respecta legea asta. Parintii si persoana nominalizata trebuie sa semneze un act la notar pentru asumarea responsabilitatii cresterii minorului. Persoana nominalizata trebuie sa sustina si un test psihologic, administrat de un asistent social.

Partea haioasa incepe cand asistentii sociali (Serviciul Public de Asistenta Sociala) vor trebui, cf. legii, sa faca rapoarte lunare asupra starii copilului.     

Mai mult, legea prevede obligatia ocuparii tuturor locurilor de psihologi scolari, ample actiuni de informare publica, obligatii pentru profesori de a informa autoritatile daca afla de un abuz impotriva copilului si pentru unitatile de invatament de a sesiza asistentii sociali daca afla de cazuri in care parintii sunt plecati in strainatate.

Initiativele heirupiste abunda in lege: primarii care vor organiza traininguri cu parintii care intentioneaza sa plece in strainatate; toate primariile vor infiinta centre de zi; vizite saptamanale din partea asistentilor sociali la domiciliul persoanei care are grija de copii, mai mult, sedinte saptamanale de consiliere a minorilor.

In forma actuala nu o sa se respecte legea veci pururi. Dintr-o data 350,000 de copii vor avea asistent social, persoana responsabila salariata si intreaga la minte care sa ii ingrijeasca basca un  psiholog scolar si un profesor grijuliu, si o vor putea arde si pe la centre de zi. Statul va trebui sa plateasca totul iar parintii iresponsabili sau responsabili si pusi pe capatuiala sa aiba constiinta impacata, turla la casa mai mare si audi a seis. 

Ca aceasta lege sa poata fi implementata, parintii plecati la munca in strainatate ar trebui sa contribuie financiar substantial la bugetul comunitatii. Chiar si daca ar fi banii, extinderea serviciilor de asistenta sociala si consiliere scoala la o asemenea scara ar avea nevoie de ani buni pentru implementare. Ca sa nu mai vorbim ce traininguri si campanii de informare de mai mare dragul vor face niste primarii.

Cu toate astea, se simtea nevoia unei legi in domeniu. E, o avem.

Maneaua lui Obama

In Asistenta sociala, Bunastarea, Rroma on Iunie 10, 2009 at 9:56 pm

„Hop hop, Obama bama / Şi-au dat seama americanii / Ce suflet bun au ţiganii / Şi-a ajuns la Casa Albă / Un om bun cu pielea neagră / Vrem şi noi unul la fel / O să ne bazăm pe el / Să iubească rasa noastră / În toată ţara românească“ este o manea a lui Sorin Copilul de Aur, cititi si vedeti inregistrarea de la o emisiune pe site-ul Libertatea.

De la Kenya pana in studiourile Pro TV (am presupus, vedeti singuri ce televiziune e), tot omul amarat si mai negru la piele l-a vazut pe Obama ca pe un fratior.

Nu toti tiganii sunt amarati ba chiar unii sunt fericiti, sunt vedete. Ca sa n-o dam prea mult in Slumdog Millionaire insa, calitatea vietii tiganilor este proasta din toate punctele de vedere: traiesc mai putin, mor la nastere mai mult, la scoala se omoara mai putin, apa mai rar, uneori cu cocioaba sau cortul. De unde sa inceapa politicile sociale pentru rromi? Din ce secol? De la intruparea  lui Buddha?

Daca ar veni Obama le-ar spune rromilor din Romania: trimiteti-va copiii la scoala, ingrijiti-va sanatatea si igiena, nu va mai bateti nevestele, nu va trimiteti copiii la cersit, nu mai furati profesionist.  Si desigur „Yes we can” in rromanes. Sau in urdu, dupa cum le merg traducatorii.

Intr-un articol recent din EVZ Leslie Hawke compara situatia negrilor cu a rromilor si spunea ca nu intelege de ce nu vede mai multa lume asemanarea. Pai e destul de clar de ce nu exista o asemanare: cand negrii cereau acces echitabil si nediscriminatoriu la educatie, rromii nu vor sa isi trimita copiii la scoala iar romanii se roaga de ei (ma rog, romanii platiti cu bani europeni).  Costa insa sa ii convingi si cu vorba buna. Pe de o parte poate inteleg si rromii ca nu e nici o sfaraiala sa iti trimiti copilul la scoala, mai ales la scolile din Romania.  Cu toate acestea se depun eforturi de incluziune scolara de milioane de euro in Romania si mare parte a banilor merge in a ii convinge pe oameni sa trimita copiii la scoala.

Politicile sociale nu ar trebui sa isi propuna imblanzirea oamenilor. Nu poti sa faci asistenta sociala fortata cu o intrega etnie. Banii sunt limitati si ar trebui sa existe o ordine naturala in care cei care primesc fondurile sa fie cei care au nevoie si le si doresc. Cata vreme principalul cost al programelor sociale pentru rromi este sa invingi barierele culturale si sa convingi beneficiarii sa accepte interventia, banii ar trebui orientati in alte proiecte.

In ciuda tuturor eforturilor, unii oameni ai strazii refuza intotdeauna sa mearga in centre sau sa accepte ajutorul asistentilor sociali. Acolo unde distanta dintre ce stii ca este o viata buna si ce ti se ofera este imensa, mai bine ramai in strada. Politicile sociale nu pot insa sa plece de la premisa ca oamenii vor refuza un ajutor mic care le va imbunatati viata pentru ca stiu ca nu e mare.

Daca miscarea pentru drepturile negrilor a avut un filon civic de revendicari, in Romania acesta lipseste din partea rromilor. Incluziunea, nediscriminarea nu sunt revendicate de o intreaga etnie, ci mai degraba de cateva persoane si ONG-uri. In rest, mandria si parada colorata si ilustrata muzical a unui popor care a gasit cum sa se bucure de viata asa nomad si iesit din sclavie cum l-a lasat istoria. Politicile sociale trebuie sa asigure bunastarea. Daca rromii nu percep lipsa ei ci se bucura si danseaza, pana la urma trebuie sa inchini paharu si sa ii feliciti ca la o nunta unde mireasa ti se pare urata.

Banca Mondiala a scos dosarul Romaniei de la raft

In Asistenta sociala, Bunastarea, Criza on Martie 7, 2009 at 9:39 am

Banca Mondiala a emis o serie de recomandari schizofrenice pentru economia Romaniei in perioada de criza. Cititi aici. Recomandarile vizeaza si politica sociala. Sa vedem intai care e fondul problemei.

Intr-o recesiune ar fi bine sa stimulezi consumul si investitiile intr-o economie tinand deficite, care mai apoi, in faza de crestere economica, sa fie platite. Asta functioneaza numai pentru statele Occidentale si in special SUA, cu putere de vot in FMI si Banca Mondiala. Cata vreme toate agentiile de rating sunt in SUA iar SUA nu primeste vreun rating de credit, poate sa aplice sistemul cu deficitul in perioada de criza, mai ales ca se poate imprumuta in dolari. Tocmai de aceea s-au zurlit sefii est-europeni zilele trecute: primim ratinguri mici desi economiile din Est sunt relativ neafectate. Cititi aici. Mai mult, banci americane care primesc bailout money speculeaza valutele din Est, slabite dupa ce Moody’s, S&P and the rest vin cu declaratii ca Europa de Est este „noua zona subprime”. Iar Banca Mondiala spune „Criza financiară internaţională ar putea limita accesul României la împrumuturi externe, ceea ce va adânci recesiunea.” Dupa luni de zile guvernantii romani au facut o vizita de politete la Washington sa se intereseze de un imprumut , desi finantarea externa nu este o urgenta pentru Romania.  

Sesizand ca americanii au si painea si cutitul, Comisia Europeana a propus un lucru sanatos dupa atatia ani de rapoarte nedospite despre economiile emergente: reglementarea agentiilor de rating. Cititi aici.
 <<În baza propunerii Comisiei, agenţiile de rating vor fi nevoite:

  • să se înregistreze pe lângă o entitate europeană de reglementare şi să se supună monitorizării de către autorităţile naţionale;
  • să comunice modalitatea în care determină riscul;
  • să aducă schimbări la nivelul conducerii pentru a preveni conflictele de interese, inclusiv prin impunerea de restricţii în ceea ce priveşte salariile, prerogativele şi destituirea membrilor consiliului director. >>

 Ceea ce isi propune Comisia ar fi frumos, sa vedem insa cum vor vota UK de pilda, care au un deficit record, o moneda devalorizata la minime istorice si o economie scumpa si subreda, dar un rating AAA de toata frumusetea.

Revenind la Romania si la recomandarile Bancii Mondiale, nu poti sa nu ai senzatia ca sunt schizofrenice sau macar anacronice:

continuarea privatizarii companiilor de stat, inclusiv a celor de utilitati. Dupa ce Romania si-a segmentat distributia, extractia, transportul de energie si l-a privatizat, piata de energie din Europa a inceput sa fie dominata de giganti nationali. Privatizarea din Romania a fost buna in masura in care aceste mari companii n-au facut eforturi prea mari sa puna mana pe tot din Romania. Privatizarea acum ar insemna pierderi si mai mari pentru Romania, in conditiile in care pretul obtinut ar fi derizoriu. Banca Mondiala are insa placa cu privatizarea, chiar si dupa ce Romania nu mai are nimic de vandut. O fi ramas la dosar.

oferirea de asistenţă pentru persoanele sărace în vârstă, în special celor din zona rurală.  Pe de alta parte BM vine si spune „nu exista premise pentru cresterea cheltuielilor sociale in viitor”. Adica reduceti cheltuielile, sa nu cumva sa faceti deficit pentru ca va mai taie un B de la rating, dar sa nici nu lasati oamenii saraci sa sufere.

 – Guvernul ar trebui sa majoreze anumite taxe dar sa reduca contributiile sociale care „raman ridicate si ingreuneaza costurile muncii”. Contributiile sociale sunt ridicate peste tot in Europa. Costurile muncii sunt si-asa in termeni relativi foarte mici in Romania fata de restul Europei.

-Saracia absoluta ar putea creste cu 2 procente anul acesta in Romania dar „Autorităţile de la Bucureşti ar trebui să limiteze salariile, să îngheţe angajările şi să elimine sporurile.” si „reducerea subventiilor pentru transportul feroviar de calatori”.

Dupa aceste recomandari ai senzatia ca seful delegatiei Bancii Mondiale i-a zis secretarei: „Eduard, adu-mi dosarul Romaniei” si a reluat discursul din 1997-1998.

Romania are o problema reala in privinta deficitului bugetar, lasata de PNL in an electoral si cauzata in parte de optimism de an de crestere in privinta realizarii veniturilor. Dincolo de limitarea acestui deficit inutil din 2008, Romania ar trebui sa isi propuna un deficit contraciclic, care sa suplineasca plecarea investitorilor din Romania in sectorul imobiliar si bancar (prin limitarea creditului acordat filialelor).

Este jenant sa vezi cum, cand in America planul de redresare inseamna exact venituri mai mari pentru oamenii de rand, in Romania se recomanda inghetarea salariilor si reducerea sporurilor, cu avertismentul ca „va creste saracia”.

Handicapatii ma handicapeaza

In Asistenta sociala, Beneficii, Uncategorized on Ianuarie 12, 2009 at 10:35 pm

Nu va speriati de titlu, este doar titlul unei poezii de Adrian Paunescu, din care citez:

„Fiecare suferinta pe care o vad la ei

Mi-o transfera si nu mai pot scapa de ea”

Asa simt si directorii Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap: handicapatii ii handicapeaza.

ANPH a dat un ordin in Decembrie anul trecut pentru cresterea contributiei medii lunare pentru persoanele din centrele rezidentiale pentru persoane cu handicap de zece ori, de la 170 de lei la 1724 de lei incepand de la 1 ianuarie. M-as ruga sa fie o greseala de tipar, insa ordinul de pe site-ul ANPH, www.anph.ro, este destul de clar. Il gasiti aici. Vechea suma data din 2003, ce-i drept, insa cu orice estimare de inflatie, cum se ajunge la o crestere de 1000%? Ce estimare a fost nerealista, cea din 2003 sau cea din 2008?

Cum bine sesizeaza Romania Libera (mai putin partea ca ar fi vina guvernului Boc- directoarea Badea e numita anul trecut dupa ce vechiul director fusese destituit si …numit subprefect liberal de Hunedoara), nici oamenii care au ajuns in aceste centre nici familiile lor nu isi pot permite sa dea 400 de euro pe luna.

Dar, o sa ziceti, daca atata costa? Ce poti sa faci? Nu e usor sa asiguri cazare masa ingrijire pentru 340 de oameni cu handicap. Ma intreb ce servicii or fi totusi incluse, pentru ca doctorii si asistentele au salarii cu care nu si-ar putea permite sa fie internati in aceste centre.

Sa facem un calcul. 340 de persone ori 12 luni ori 400 de euro. Total:1 632 000 de euro.

Sa ne uitam un pic si la alte activitati ale ANPH. Puteti citi in Cotidianul cum fonduri nerambursabile de 292.000 de euro , destinate ajutorarii persoanelor cu handicap, au fost date in 2006 unor ONG-uri, pentru achizitii de terenuri. Politia a investigat, directorul ANPH Silviu Didilescu si-a dat demisia. Cititi mai multe aici

Din alt articol din Cotidianul aflam ca o finantare ANPH a mers la o crama din comuna Vartescoiu din judetul Vrancea. Cu 150.000 de euro deschizi o crama, angajezi persoane cu handicap si „cine se va descurca bine dupa cursuri va fi angajat la noi” (asa zicea patronul cramei). Iarasi mai multe aici

Concluzia? Politia ancheteaza angajati ANPH, s-au cheltuit in ultimii ani un milion de euro pe proiecte anchetate de Curtea de Conturi, fostul director a fost demis si numit subprefect (ordinea celor doua actiuni fiind una normala in Romania), iar noua directoare, Elena Roxana Badea, a hotarat sa mareasca de zece ori costul intretinerii unor persoane bolnave, aflate in spital. Cam atat a facut Roxana Badea, pentru ca la mijlocul lunii decembrie anul trecut a cerut „eliberarea la cerere” din functie, la cateva zile dupa ce semnase ordinul buclucas. 

Nu stiu inca sursa finantarii – pentru ca este clar ca acei oameni nu-si vor permite sa plateasca 400 de euro, cert este insa ca ei vor plati mai mult din pensiile lor si-asa mici.

Fondurile pentru proiecte au destinatia sfanta: proiecte, nu se poate atinge nimeni de ei.

Ramane insa problema actualizarii bruste a costului. Cum putea intretinerea unei persoane cu handicap sa coste 1 milion 700 pe luna acum patru ani si 17 milioane acum? Cand aflu o sa postez, probabil va conta cine va fi numit director la ANPH acum dupa „eliberarea din functie la cerere” a inlocuitoarei directorului anchetat.

Corturi in oras

In Asistenta sociala, Uncategorized on Decembrie 29, 2008 at 9:02 pm

Trec in fiecare zi in drumul spre munca pe langa un lung bulevard plin de cersetori. Ii stiu, i-am vazut in afara programului cand discuta ca o echipa de producatori TV, nu incurajez cersitul si nu le-am dat vreodata ceva. Astazi insa a fost foarte frig si cererile lor au fost mai vocale decat de obicei.

Nu toti cersetorii sunt persoane fara adapost si nu toate persoanele fara adapost sunt cersetori. Exista estimari ca ar fi 15.000 de persoane fara adapost, 5.000 in Bucuresti.

Mor in fiecare an 300 in Bucuresti, mai ales iarna, (cf. Institutului de Medicina Legala) randurile insa cresc. Odata ajuns in strada, salvarea este sa ai un act de identitate si sa iti gasesti o slujba. 60% din persoanele fara adapost nu au un act de identitate valabil. Tinand cont de piata imobiliara din Romania, chiar cu act si loc de munca vei muri in strada sau, daca ai loc, intr-un centru de adapost. 

Vrei sa ajuti niste oameni sa nu moara de frig in strada, nu stii cum si undeva te gandesti ca isi merita soarta. Sunt respingatori, alcoolici, au ajuns acolo unde au ajuns intr-o tara in care toata lumea e proprietara, toata lumea mai nou are un loc de munca. Mai mult, problema zilei sunt romanii fara adapost din Italia si Spania. Ei ne strica imaginea.

Cum poti sa ajuti oameni de care te temi, care in mod clar au tulburari psihice sau pot deveni violenti? Exista printre ei, sigur, un numar mare de alcoolici, bolnavi mintal, fosti detinuti. Exista insa si persoane care au ajuns in strada pentru ca au fost escrocate, nu au facut fata cheltuielilor in calitate de chiriasi sau au pierdut un divort si nu s-au putut pune pe picioare. rezumat-doctorat-badea-victor

Poti sa lasi primaria sa se ocupe. Bunaoara Gheorghe Stefan (alias Pinalti)  a aprobat finantare de 24.000 de euro de la primarie pentru a completa una europeana de 100.000 de euro pentru a transforma un bloc parasit in adapost dupa ce anul trecut au murit noua oameni fara adapost in Piatra Neamt. Proiecte de acest gen cu finantare Phare au aparut in toata tara.

Intre timp, in Bucuresti Oprescu a instalat intr-o parcare de la Spitalul Universitar 13 containere. Detalii aici Cu cinci ani in urma tot Oprescu instalase corturi la spital, cand era director. Initiativa cu corturile este in mare voga in Franta, Detalii aici.corturi-persoane-fara-adapost

Sau poti lasa guvernul sa se ocupe. Hotararea de Guvern din nr 197 din febr 2006 prevedea un plan pe trei ani, cu buget de 36.500.000 de RON, pentru crearea a 50 de centre sociale de urgenta pentru aproximativ 10.000 de persoane fara adapost.

Sau in fine ONG-uri: Samusocial, finantat de multinationale din programele lor de CSR si cu parteneri guvernamentali, reuseste sa ofere ajutor de urgenta, prin echipaje mobile, un centru de adapostire si un cabinet medical.

In fine, ce poti face personal? Cativa ani in ghena blocului meu s-a adapostit o familie. Au plecat cand a luat foc blocul de la un resou nesupravegheat de-al lor. Pe vremea aceea pre-audi a6 masinile de pompieri inca mai puteau intra pe strada mea si totul a fost bine. Familia mea a dat haine si mancare unei persoane fara adapost care statea intr-o parcare. Nu putem sti daca el fura din masinile din parcarea respectiva, dar credeam ca le pazeste.

Experienta directa de a ajuta o persoana fara adapost nu este intotdeauna un succes si exista dupa cum am vazut ONG-uri si initiative locale.  Poti dona (vezi linkul Samusocial) sau deveni voluntar.

Exista insa si posibilitatea de a da haine groase si mancare unor persoane fara adapost. Cel mai important insa este sa tratezi persoanele fara adapost, chiar si cele mai respingatoare, ca niste fiinte umane. Sa iei atitudine in cazurile in care sunt batjocorite sau batute- sau, daca nu vrei sa intri intr-o scena de mahala sau sa fii fugarit de noua dreapta cand vezi astfel de cazuri pe strada poti sa o faci cand citesti articole de genul „Oprescu baga boschetari in conserve” in Gandul sau auzi pareri de genul ‘sa-i omoram pe toti”, desi probabil scena de mahala nu te va ocoli.   

Sau poti sa donezi un cort..