Ciprian Domnisoru

Pravila năimirilor

In Criza, Guvernul PD-L Boc, Somaj on Februarie 7, 2011 at 6:03 am

Dupa semnarea aliantei PSD-PNL-PC (USL), orice lege introdusa de guvernul Boc are o speranta de viata foarte scurta- cu toate acestea, dezbaterile asupra modificarii Codului Muncii pun in discutie flexibilizarea pietei muncii din Romania. Cand multinationalele au profituri mai mari in Romania decat in Vest datorita costurilor reduse cu forta de munca- cum arata un studiu al PwC, trebuie sa ne intrebam cui serveste aceasta flexibilizare. Mai are Romania de castigat pe termen lung din politica muncii ieftine? In orice caz, orice succesuri ar avea noul Cod al Muncii anul acesta (adica daca merge trocul Legea Minoritatilor+Legea Educatiei+ Functii pentru UNPRisti) , Ponta declara “modificarile la Codul Muncii vor aduce angajatul inapoi in secolul 19, cand acesta era, practic, sclavul angajatorului” si “in momentul in care vom reveni la guvernare, vom restabili echilibrul intre angajat si angajator”.

In conferinta de presa din 6 Februarie, Basescu avertiza politicienii populisti ca politica guvernului este in deplina armonie cu acordul semnat cu FMI- recte, ca dupa alegeri USL nu se va putea juca cu economia dupa bunul plac, ca avem acord scris. Implicarea FMI in modificarea Codului Muncii este tinuta ca de obicei in ceata- Ponta profita si declara ca FMI nu a cerut cu prioritate modificarea Codului Muncii- „Nu existã solicitãri de la FMI pentru modificarea Codului Muncii. Guvernul Boc, ca de obicei, când vrea sã facã ceva rãu spune cã a cerut FMI-ul. E o noua minciunã.”- Ministrul Botis spunea ca are incredere ca modificarile vor trece testul FMI si al Organizatiei Internationale a Muncii (OIM), deci cumva ca implicarea FMI ar fi post-hoc. Niste doamne de la OIM au insa un excel pe site-ul lor, unde scrie la Romania “In 2010-2011, a labour law reform has been under process in collaboration with the IMF and the ILO.” , adica se lucra de mult la modificarea Codului impreuna cu FMI-ul.

Consiliul Investitorilor Straini sustine, prin directoarea executiva Doina Ciomag,  ca flexibilizarea pietei fortei de munca va conduce la scaderea somajului. Un argument ipocrit, tinand cont de faptul ca somajul a crescut in mare parte pentru ca firmele sa isi mentina marjele de profit- cum arata exact studiul PriceWaterhouse, citat de ZF :

”În anul anterior, profitul brut anual per angajat fusese în România de 2.910 euro, dar concedierile au generat o creştere a profitului.”
„Companiile obţin un profit mai mare de pe urma capitalului uman faţă de perioada de dinainte de criză. Rentabilitatea capitalului uman în România a crescut cu 20% faţă de 2008, deoarece costurile cu forţa de muncă sunt cu peste 50% mai mici decât media europeană”, a spus Peter de Ruiter, partener şi liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică în cadrul PwC.”

Deci companiile au obtinut profituri mai mari concediind oamenii in timpul crizei iar acum aduc argumentul flexibilizarii pietei de munca pentru a reduce somajul.

Lasand la o parte ipocrizia corporatista, despre ce flexibilizare este vorba si de ce ar fi nevoie de flexibilizare? Sigur ca o piata a muncii flexibila este in interesul angajatorilor dar poate fi si in interesul angajatilor, atunci cand acestia doresc munca part-time, contracte pe perioada determinata sau alte forme de munca mai usor de gasit decat munca full-time. Teoretic o astfel de segmentare a pietei poate duce la cresterea numarului de angajati, de pilda parintii care au grija de copii putandu-se angaja part-time. Sistemul acesta functioneaza in principal in tarile europene vestice, diferenta fata de Romania fiind insa sistemul de securitate sociala si investiile in masuri active de formare profesionala. Cum in Romania guvernul Boc nu mai stie cum sa taie protectia sociala, iar masurile active pe piata muncii de-abia acum, cu fonduri europene prind contur, vrem flexibilizarea pietei muncii fara sa suportam costurile sociale. Danezii si olandezii zburatori care lucreaza o data la doua vineri platesc taxe mai mari decat cei 16% ai nostri, iar guvernele lor aloca protectiei sociale mai mult decat se indura Basescu.

Echivalentul nostru in materie de flexibilitate este economia neagra, unde ne laudam cu 1.5 milioane de angajati, si un presedinte care isi incurajeaza supusii sa emigreze si apoi se lauda cu o rata mica a somajului. Argumentul lui Basescu este ca noul cod al Muncii va duce la scaderea economiei negre. Nu exista nicio dovada sau niciun motiv sa credem ca se va intampla asa ceva. Evazionistii si patronii care angajeaza la negru pot continua sa angajeze la negru. Pe termen lung, riscul este sa dezvoltam si noi, ca economiile dezvoltate, o clasa de muncitori part-time, sezonieri, temporari- asa numitele „low-wage labor markets”, populate de “working poor”. Dupa ce ca 30% din angajatii din Romania lucreaza pe salariul minim, flexibilizarea deschide calea unei clase si mai sarace, care sa traga cu dintii de vreun contract temporar sau part-time, pe salarii sub salariul minim.

Codul romanesc al muncii a fost in general racordat in 2003 la realitatile economiei globale. Am preluat din excelul doamnelor de la OIM  cateva date (si le-am si scris, aveau date eronate la Romania la perioada de proba, scria 90 de luni). Perioada de proba este intr-adevar relativ scurta in Romania insa la durata contractelor pe termen fix suntem in pluton.

Nu durata preavizului, a perioadei de proba sau a contractelor pe termen fix sunt problema in actual dezbatere, desi schimbarile sunt clar in favoarea angajatorilor- este discutabil de cat timp are nevoie un angajator de buna credinta pentru a inlocui un angajat, a ii testa aptitudinile sau in ce masura firma respectiva va cauta sa abuzeze de contracte pe termen fix. Dupa parerea mea, se poate flexibiliza Codul in aceste aspecte, insa Inspectoratele Teritoriale de Munca ar trebui sa aiba un rol mai pronuntat si sa poata preveni si sanctiona abuzuri in aceste chestiuni. Preocuparea actualei puteri pentru ITM este insa atat de mare, incat la ITM Bucuresti au numit-o directoare pe sotia lui Aliodor Manolea, experta in bioenergii.
Problemele reale incep insa in alte amendamente:
1. Riscurile cresterii programului de lucru
2. Atacul impotriva sindicatelor si a contractelor colective de munca
3. Facilitarea concedierilor
4. Drum liber pentru legalizarea prostitutiei

1. Evenimentul Zilei scria in Decembrie ca unul din amendamente prevede cresterea programului de lucru in sensul calcularii programului maxim de lucru de 48 de ore pe perioade de referinta mai mari de o saptamana (3, 6 luni, 1 an)- sigur ca in industria inghetatei Basescu si-ar dori sa-i munceasca angajatii mai mult vara si mai putin iarna, pentru ca, nu-iasa, iarna nu-i ca vara, insa ce te faci cu fetele alea care mor prin companiile de audit? Cine va profita de o asemenea clauza? Cum vor fi prevenite abuzurile? Se pare ca exista o prevedere prin care angajatorul ar urma sa tina evidenta orelor de munca si sa o arate ITM.

2. Prin anii 80 in America si in Anglia conservatorii marcau victorie dupa victorie impotriva sindicatelor. In America, sindicatele nici pana in ziua de azi nu si-au revenit. Boc si Basescu se cred acum in fotbal si vor sa aplice “ocaziile ratate se razbuna” impotriva sindicatelor, dupa protestele de anul trecut. O masura ar fi limitarea protectiei impotriva concedierii acordata liderilor sindicali dupa incheierea mandatului lor.  Principalul atac vizeaza insa contractele colective de munca, unde se pare ca guvernul vrea ca aceste contracte sa se aplice doar in cazul angajatilor care il semneaza. Desfiintarea contractului colectiv la nivel national ar avea repercusiuni asupra obligatiilor angajatorilor in materie de salarii compensatorii.

3. Prevederile in materie de facilitare a concedierilor nu sunt absolut clare- se tot vorbeste de dreptul angajatorului de stabili criterii de performanta, insa nu este clar daca angajatul care nu le respecta va putea fi concediat.

Hotnews cita “surse apropiate negocierilor”, care declarau “Cel mai important lucru e sa existe o prevedere in Codul Muncii in care sa se spuna fara ambiguitati ca un angajator poate sa dea afara oameni din motive de eficienta. Daca nu am business, nu am cerere, te dau afara fara alte scandaluri. Cand revine cererea, te angajez iar. Ei bine, prevederea aceea nu exista”.
Aici intervine remarca lui Ponta cu secolul 19- se pare ca pentru mistretii care gandesc ca “sursele” hotnews  drepturilor muncitorilor nu inseamna nimic.  Cum scriam mai sus, scaderea profitului in perioada de criza trebuie suportata atat de angajati cat si de angajatori- insa dupa cum se vede, numai angajatii se pare ca suporta consecintele crizei prin somaj, ba mai mult si prin directionarea fondurilor publice pentru sprijinirea companiilor, exemplul incredibil venind chiar de la americani, prin sprijinirea bancilor cu 800 de miliarde de dolari. De altfel, exemplul SUA in materie de flexibilitate a pietei muncii nu este cel mai fericit- este exact tara unde oamenii concediati ajung sa moara pentru ca isi pierd asigurarea medicala, isi pierd familiile in divorturi sau iau shotgunul si fac o vizita fostului angajator. Este tara unde oamenii muncesc peste program de frica sa nu fie concediati sau muncesc doua sau trei joburi pentru a isi asigura traiul. Este si tara unde teama angajatului de a nu fi concediat se simte in orice moment, unde muncitorii renunta la personalitate de frica de a nu fi concediati, unde stresul omoara milioane de oameni si antidepresivele se mananca ca popcornul. Este si tara unde piata neagra a muncii functioneaza bine mersi, cu milioane de emigranti ilegali. Este trist ca luam sfaturi in privinta flexibilizarii pietei muncii de la americani- adica de la FMI, cand avem exemplul german atat de aproape sau alte exemple europene unde demnitatea si drepturile angajatilor sunt puse pe acelasi plan cu nevoile economiei si ale angajatorilor. Deci este regretabil ca “surse apropiate negocierilor” gandesc astfel.

4. Se pare ca in Noul Cod nu mai este interzisa incheierea contractului de munca in scopul prestarii unei munci imorale. Se deschide astfel calea legalizarii prostitutiei.

Din toata dezbaterea se remarca lipsa de transparenta a eforturilor de modificare- sindicatele au intervenit tarziu la negocieri si au practic acum un rol reactiv, conservator. In loc sa propuna schimbari benefice angajatilor (cum ar fi sanctionarea abuzurilor in privinta nerespectarii programului de lucru sau masuri active de lupta impotriva pietei negre a muncii) trebuie sa isi apere pozitiile.
O serie de amendamente constructive au venit se pare de la Inspectoratele Teritoriale de Munca: înăsprirea amenzilor pentru angajatorii care declară şomaj tehnic fictiv, sancţiuni financiare pentru firmele care nu achită lefurile personalului la timp şi fracţionarea concediului de odihnă în funcţie de nevoile angajatului.

Romanii au avut un an greu si au suportat mai mult decat alti europeni criza, prin reducerile draconice de salarii si pensii si prin concedierile din mediul privat al caror scop a fost cresterea profitului. Flexibilizarea pietei muncii este vanduta ca o sursa de crestere economica, ca o forma de lupta impotriva pietei negre, ca o masura de reducere a somajului. Partea proasta este ca vanzatorii acestei masuri nu au viziune pentru crestere economica in afara de forta de munca ieftina, nu au un interes real sa reduca piata neagra si mai degraba ii incurajeaza pe romani sa plece sa munceasca pe-afara decat sa combata somajul prin masuri active. Romania poate are nevoie de modificari in Codul Muncii, insa dezbaterea actuala este atat de anti-sindicala si pro-angajator incat senzatia este de guvernare fanariota. Cu toata rigiditatea Codului Muncii, multinationalele au profituri mari, concedieri se tot fac, muncitorii din Romania lucreaza cel mai mult din Europa, la carma ITM Bucuresti este o femeie bionica, de ce atunci musai sa modificam Codul Muncii? Cred ca avem pur si simplu un guvern care se mentine la putere facand concesii intr-un mod fanariot.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: