Ciprian Domnisoru

Consecintele descentralizarii invatamantului preuniversitar

In Educatie on Mai 7, 2010 at 1:23 pm

Ignorand momentan vestile  despre pensii, ajutoare de somaj si salariile bugetarilor (pana termina  politicienii intrecerea in declaratii- Geoana a zis ca aceasta veste e o bomba nucleara)  am scris o lucrare despre consecintele masurilor de  descentralizare si privatizare prevazute in legea educatiei in varianta Funeriu-Boc, disponibila pe http://www.unpasinainte.edu.ro/ . Aceasta lege, alaturi de coplata in sistemul medical si campania impotriva ajutoarelor sociale, este marea incercare a  guvernarii de dreapta de a transforma radical Romania dintr-o tara europeana welferista in ceva asemanator republicii Chile.

Puteti descarca aici lucrarea Consecintele descentralizarii invatamantului preuniversitar.

O varianta mai scurta:

In ultimii ani au fost dezbatute mai multe variante de legi care urmaresc reformarea sistemului educational. Variantele politice propun o descentralizare mai mult sau mai putin pronuntata a sistemului educational, insa toate prevad introducerea sistemului de finantare per capita. Acest sistem diferentiaza scolile urbane de cele rurale, acestea din urma primind o finantare cu aproximativ 20% mai mare decat scolile urbane.

 Dintre toate variantele de lege a educatiei, cea sustinuta de ministrul Funeriu si guvernul Boc contine cele mai multe elemente de privatizare a invatamantului preuniversitar obligatoriu si incurajare a competitiei intre scoli, reflectand orientarea politica de dreapta a actualului guvern.

Datorita presiunilor asupra cheltuielilor bugetare dar si a nevoii de optimizare a acestor cheltuieli, noua lege va rezulta si in multe fuziuni si inchideri de scoli. La nivelul actual de finantare, Ministrul Funeriu a anuntat ca 15.000 de posturi de profesori vor fi restructurate. In paralel cu eforturile de reducere a cheltuielilor sau in consonanta cu acestea, ministrul Funeriu a avansat si ideea ca numarul de materii predat in scoli ar trebui redus, ca numarul de ore ar trebui sa fie redus si ca “cel mai bun depozitar al informatiei este google.com.” Aceste masuri, prezentate drept o noua filosofie asupra educatiei in secolul 21 ar rezulta in reduceri semnificative de costuri cu salariile profesorilor, in conditiile reducerii numarului de materii predate.

Intrucat autoritatile locale si parintii vor juca un rol sporit in administrarea si guvernanta scolilor – conform noii legi a educatiei-  nivelul resurselor fiscale disponibile unei comunitati va deveni mai important decat este acum, intrucat in prezent autoritatile centrale furnizeaza cea mai mare parte a fondurilor si se implica, prin institutia Inspectoratelor, in cele mai importante decizii de personal ale scolilor. Veniturile comunitatilor locale, agregate la nivel de judet, variaza in mod considerabil.

In tarile unde au fost implementate reforme de descentralizare iar comunitatile locale au primit mai multe drepturi si responsabilitati in procesul de administrare a scolilor, rezultatele arata ca un nivel redus de capacitate administrativa la nivel local a redus eficienta eforturilor de descentralizare. O alta consecinta a competitiei intre scoli este faptul ca scolile performante, cu cerere mare din partea parintilor, pot proceda la o selectie incorecta sau inechitabila a elevilor.

Recomandari

1.  Mentinerea structurii actuale a consiliilor de administratie: in locul unei structuri in care parintii, reprezentantii consiliilor locale si profesorii reprezinta cate o treime din consiliu, pastrarea structurii actuale (director, director adjunct, reprezentant al consiliului local, reprezentant al primarului, reprezentanti ai parintilor, 1-5 profesori, reprezentanti ai mediului de afaceri si reprezentant al elevilor- pentru invatamantul liceal).

2. Inlocuirea coeficientilor de diferentiere urban-rural cu un sistem de ponderi pentru elevii provenind din familii cu venit redus si renuntarea la masura de inchidere a scolilor din mediul rural.

3.       Clarificarea mecanismului institutional prin care autoritatile centrale vor putea interveni pentru a opri segregarea scolilor pe criterii etnice.

1. Exista riscul ca cele mai multe comunitati sarace din mediul rural vor cheltui din bugetul local, procentual,  cel mai putin pentru educatie. 

Situatia poate deveni si mai grava in satele unde majoritatea adultilor au emigrat temporar in cautare de munca. Consiliile de administratie din scolile din aceste sate vor gasi cu greu parinti care sa participle la sedinte. Mentinerea structurii curente a consiliilor de administratie garanteaza ca majoritatea consiliului o constituie profesori si administratori cu experienta, ale caror interese sunt pe termen lung, diferite de cele ale unor parinti care au copiii in acea scoala pe termen scurt sau ale unor reprezentanti ai unor alesi locali, de asemenea interesati direct pe (si de) durata mandatului. Mentinerea structurii actuale a consiliilor de administratie nu impiedica insa parintii si reprezentantii alesilor locali sau ai mediului de afaceri (exclusi din consiliu in noua formula) sa aiba un cuvant de spus in administrarea scolii.

2. Sistemul de ponderare nu tine insa cont de nevoile educationale mai crescute ale elevilor provenind din familii sarace. 

Un alt argument impotriva ponderilor urban-rural este faptul ca diferentele dintre sate si orase in termeni de resurse educationale, recreationale si cultural sunt adesea nesemnificative. Datorita unei politici de urbanizare fortata in timpul regimului comunist, multe sate au devenit orase numai cu numele iar locuitorii si-au pastrat ocupatiile agrare dupa ce s-au construit cateva blocuri, uneori fara canalizare. In 2003, Parlamentul Romaniei a votat o lege prin care multe sate primeau statutul de oras , desi nu indeplineau multe din cerintele de urbanism si in cateva cazuri nici numarul necesar de locuitori. Judelele unde numarul oraselor a crescut semnificativ  (Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Suceava, Dolj, Ialomita) sunt judete cu rate scazute de scolarizare si rate crescute de saracie. Scolile din noile orase vor primi finantarea mai redusa pentru scoli din mediul urban desi au toate caracteristicile unor sate. Chiar si orase mai mari duc lipsa unor resurse educationale si culturale. Un exemplu graitor al diferentelor mici dintre anumite orase si sate este lipsa unui cinematograf din Vaslui (70.000 de locuitori), orasul in care locuieste si filmeaza celebrul regizor Corneliu Porumboiu.

3. Segregarea de facto a etniei rroma este o realitate in Romania, iar multe scoli au clase speciale care concentreaza elevii rroma. 

Proiectul de lege propus de ministrul Funeriu prevede ca scolile vor putea selecta elevii “in baza unei metodologii a Ministerului”. Aceasta metodologie trebuie sa fie clara si neinterpretabila in privinta interzicerii si prevenirii discriminarii pe baza de rasa sau etnie, printre alti factori. Orice forma de admitere pe baza de rezultate scolare sau care depinde de venitul familiei pune in mod indirect elevii rroma in dezavantaj, datorita ratei extrem de ridicate de saracie in randul acestei populatii.  Avand in vedere rolul crescut al comunitatilor locale si restrangerea atributiilor Inspectoratelor, mecanismele prin care autoritatile centrale pot preveni si elimina situatiile de segregare dealtfel deja observabile in teritoriu trebuie sa prevada sanctiuni clare.

Concluzii

Descentralizarea risca sa conduca la niveluri crescute de inegalitate in ceea ce priveste cheltuielile educationale daca fraiele conducerii scolilor vor fi date parintilor si reprezentantilor consilierilor locali. Inegalitati in nivelul cheltuielilor pentru educatie si in nivelul capacitatii administrative vor periclita obiectivul de a creste accesul elevilor din mediul rural in licee si universitati. Inchiderea si fuzionarea scolilor din mediul rural ingreuneaza de asemenea accesul elevilor din mediul rural la educatie. 

In ciuda tuturor dovezilor din alte tari in privinta dificultatilor si a consecintelor negative ale descentralizarii sistemului educational precum si a avertizarilor expertilor Bancii Mondiale, actualul guvern este hotarat sa implementeze sistemul de finantare per capita in acelasi timp cu realizarea descentralizarii si introducerii unor optiuni de privatizare scolara.

Lucrarea nu isi propune sa analizeze multe din prevederile neclare ale proiectului Funeriu-Boc de lege a educatiei: posibilitatea de infiintare de “alternative scolare”; sistemul de evaluare a scolilor in urma caruia unele scoli cu calificative proaste ar putea fi inchise; infiintarea de clase private in scoli publice; infiintarea de consortii scolare.

De asemenea, lucrarea nu analizeaza masura prevazuta in lege de a finanta de la buget scolile private din invatamantul preuniversitar- inclusive cele religioase. Toate aceste masuri, inspirate din reformele neoliberale din alte state, au consecinte ample la nivel societal.

Din pacate exista putine studii asupra legii Funeriu si a consecintelor masurilor prevazute de aceasta. Proiectul de lege este netransparent si abunda in mentiuni ca masurile vor fi transpuse prin ordin al ministerului. Daca pana acum ministerul si statul roman puteau sa isi permita sa emita ordine (precum cel in privinta segregarii) sau sa emita prevederi legale pe care sa nu le respecte sau care sa nu fie respectate in practica, – pentru ca statul era atat legiuitor cat si administrator al scolilor- daca legea Funeriu este adoptata in forma actuala, statul roman poate sa devina parte in multe procese.

Prevederile legii, desi vagi, angajeaza statul roman fata de organizarii private, culte, si parinti doritori sa isi educe copiii acasa (home schooling). Exemplul statului Chile, care a implementat un sistem asemenator celui prevazut in legea Funeriu (prin care parintii pot muta liber copiii la scoli private care primesc finantare de la stat) a dus la o explozie a scolilor private. Din pacate, dezbaterea asupra legii educatiei se concentreaza pe probleme de moment, precum salariile, reducerea numarului de posturi sau diverse aranjamente in privinta examenelor sau a trecerii clasei a 9-a la liceu. Consecintele acestei legi sunt insa greu de anticipat, tinand cont de multitudinea de prevederi neclare care deschid legal calea unor schimbari radicale in societatea romaneasca.

Anunțuri
  1. Nu pierdeti din vedere faptul ca noua lege a educatiei nationale se incadreaza intr-un demers mai amplu constituit de strategia „EDUCAŢIE ŞI CERCETARE PENTRU
    SOCIETATEA CUNOAŞTERII” si ca reforma nu a inceput si nici nu se va termina cu aceasta lege.

  2. Tara asta e plina de idei PROASTE fara nicio LOGICA….Nu vedeti ca totul se invarte in jurul BANULUI…pacat ca multe capete luminate de copii SARACI se pierd din cauza unei guvernari TAMPITE…si apoi ne miram ca nu stie nimeni nimic sa faca….SI FINALUL ACESTEI TARI VA FII>>>>>LA REVEDERE ROMANIA!!!!!!!!!!!>>>>>SA RAMANA DOAR PROSTII IN EA!!!!!!!!!!!!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: