Ciprian Domnisoru

Expresii necunoscute nemtilor

In Uncategorized on Noiembrie 26, 2009 at 2:42 am

Am citit doua carti de Herta Muller, i-am urmarit interviurile si biografia si am ramas cu impresia unei femei nevrotice, unei nemtoaice arogante pentru care romanii sunt toti niste tarani nespalati. In “Animalul inimii” („Land of the green plums”) si “The Appointment”, romanii apar ca un popor de tarani care complica absurditatile sistemului, si nu ca victime ale dictaturii.

Dispretul fata de dictatura este proiectat asupra romanilor: colegele de facultate ale personajului autobiografic sunt niste taranci proaste, nespalate si curve; oamenii din fabrici fura tot ce se poate; in abatoare muncitorii beau sangele animalelor si fura organele si le dau copiilor sa se joace cu cozile de vaca; soldatii care se plimba prin oras mananca prune crude pentru ca sunt niste copii de tarani care de plictiseala si lacomie fac ce faceau cand erau mici, la sat. Toti oamenii din jurul personajului autobiografic sunt hoti, betivi, tarani sau imbecili.

Suntem poporul est-european care a colaborat cel mai mult cu politia secreta. Avem acum o clasa politica de securisti. In romanele sale, Herta Muller spune: pentru ca sunteti prosti si lasi. Pentru ca purtati toate urmele subdezvoltarii, sunteti tarani si cand ajungeti la oras.

Herta Muller e indignata de „relativizarea comunismului” si de „nostalgia, tolerata intre timp, fata de trecutul comunist”.

Cred ca indignarea ei vine din obsesia cu care germanii isi judeca trecutul nazist, obsesie pe care au luat-o ca pe o pastila cand a venit vorba de trecutul comunist.

Cat de mult trebuie sa fie judecati si cat de mult trebuie sa se judece romanii pentru trecutul comunist? Foarte putin, cred eu. Aparatul represiv a fost pus la punct de prietenii rusi, am avut armata de ocupatie care ne-a tinut mult timp in frau. Nenorocitii Europei au fost rusii si germanii. Dupa sute de ani cand Romania a fost teren de trecere pentru armate habsburgice, tariste sau otomane, romanii au invatat sa se descurce. Sigur, ar fi fost frumos ca romanii sa se impotriveasca nazistilor si rusilor, dar capul ce se pleaca sabia nu-l taie.

Herta Muller zice: ati plecat capul pentru ca sunteti tarani prosti. Mircea Cartarescu o lauda pe HM in Frankfurter Rundschau: “aspiratia ei pentru puritate, inclusiv morala, e ca o sabie interioara, e ca si cum ar avea o sabie in loc de coloana vertebrala…” Mircea Cartarescu, el insusi plimbat pe la Berlin si fascinat de marele popor psihopat, nu vede ca nazuinta Hertei Muller este spre o puritate ariana. Femeia are un dispret nazist fata de popoarele est-europene.   

Mai spune Cartarescu: “raspunsurile ei la frumusetile sau ororile acestei lumi sunt fie da, fie da sau nu, fie nu, ca in Biblie. Nimic la mijloc, nici un compromis intre o obsesie repulsiva fata de opresori si o compasiune obsesiva fata de victime”.

Mie mi se pare ca personajele autobiografice ale Hertei Muller au un comportament nevrotic obsesiv si ca nazuintele lor sunt de fapt spre o puritate ariana. Cat despre compasiunea pentru victime, nu stiu unde a vazut-o Cartarescu. Singurele victime pe care le vad personajele din romanele sus-amintite sunt prietenii lor germani. Romanii sunt un personaj colectiv grotesc care chinuie prin prostia si lacomia lor.

Comitetul Nobel i-a acordat Hertei Muller premiul pentru ca „descrie peisajul dezradacinatilor cu puterea poeziei si franchetea prozei”.

Personajele HM sunt urmarite de Securitate, in consecinta labile, asa ca metaforele sunt interesante, nevrotice si folosesc din plin obiectele saracacioase din magazinele de stat ale anilor 80  si situatiile absurde ale deprivarii materiale. Ceea ce o pune pe Herta Muller in top este ca mai are o serie de metafore care vin din situatia nemtilor ramasi in Romania dupa al doilea razboi mondial: cu o mama trimisa in gulag in Ucraina cinci ani si un tata fost ofiter SS, sa tot strangi la nevroze sa crape membrii academiei suedeze jucandu-se cu metaforele.

Cat despre franchetea prozei, este aproape proza scurta si taioasa a Elfriedei Jelinek. Cele doua laureate impart de altfel dispretul profund fata de semenii lor.

Editorii Hertei Muller se laudau ca e un autor care „refuza sa lase ca latura inumana a comunismului sa fie uitata”. In realitate, femeia are un dispret profund fata de oameni in general. Nu exista nici o urma de compasiune si nici o clipa nu se intelege ca oamenii de rand sufereau in timpul dictaturii. Din aceasta cauza cred ca nu este deloc persoana potrivita sa vorbeasca despre comunism de la tribuna academiei suedeze.

 Gandindu-ma la Timisoara si la oamenii care au murit la Revolutie, imaginea pe care Herta Muller o face poporului roman este nedreapta. Personajele ei dispretuiesc mecanismele de adaptare ale altora pentru ca le lipseste empatia care le-ar permite sa isi inteleaga semenii.

Romanii nu trec prin mari drame legate de colaborarea cu Securitatea si de obedienta fata de regim pentru ca cei mai multi si-au pastrat un simt (taranesc) al realitatii in timpul regimului: “zicem ca ei si facem ca noi”. Spre deosebire de germani, care si-au rezolvat disonanta cognitiva fata de dictatura nazista printr-o psihoza colectiva, romanii au invadat partidul comunist (peste 3 milioane de membri in 1989) si au transformat Securitatea in “gura satului”.

In mod paradoxal, lipsa unei elite de stanga in Romania inainte de 1945 si dispretul intelectualilor romani fata de tarani si muncitori, orientarea lor permanenta catre valorile vestului si reverenta fata de civilizatia occidentala sunt cauzele pentru care Romania este acum condusa de o elita de securisti.

Daca ar fi existat intelectuali de stanga autentici care sa faca parte din conducerea PCR dupa 1945 comunismul romanesc n-ar fi fost farsa colectiva care a fost.

Dupa 1990, multi intelectuali romani au preferat sa emigreze. Cei care au ramas in Romania au afisat un dispret vizibil fata de tarani si muncitori si n-au fost interesati deloc de valorile stangii.  Prin urmare, ca si pe vremea comunismului, partidul de stanga, care ar trebui sa fie condus de intelectuali, ajunge pe mana prostanacilor sau de-alde Vanghelie.

Elita non-securistica (care o fi aia) motiveaza orientarea de dreapta ca o fuga de comunism. Prin urmare, Nobelul Hertei Muller pica numa bine. Cred insa ca substratul orientarii de dreapta este dispretul fata de tarani si muncitori si nazuninta elitelor romanesti de a fi vestice, de a invinge complexul de inferioritate al unei culturi mici.

Este trist cum intelectualii romani fac acuma reverente si inchina literalmente ode prin presa germana acestei femei care ar fi fost nevrozata si in lipsa securistilor si care dispretuieste mai intai romanii si abia apoi clasa politica sau coruptia din Romania. Dar este de inteles, pentru ca multor intelectuali romani le e rusine ca sunt romani si au un dispret pentru poporul roman asemanator cu cel al Hertei Muller.

Anunțuri
  1. […] paginile cartii am regasit ceva ce incercam sa explic cand ma enerva Herta Muller, despre rezistenta romanilor in comunism. Spune sister Mary Rose Christy pe care a lasat-o dumnezeu […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: