Ciprian Domnisoru

Ceausescu era bun (I)

In Criza, Uncategorized on Decembrie 22, 2008 at 10:09 pm

„Am avut o conduita dictata, in momentele-cheie, de ceea ce mi-a spus constiinta. Atras de mirajul strainatatii si fiind absolvent al facultatii de comert exterior, am intrat dupa absolvire in Directia de informatii externe, ceea ce echivaleaza cu SIE de astazi. Am iesit dupa doi ani si jumatate, in 1978, cand aveam 26 de ani. Am lucrat cea mai mare parte din timp intr-un compartiment de analiza, de unde mi-am dat demisia, pentru ca nu eram de acord cu anumite lucruri si ma munceau gandurile.” (Daniel Daianu, interviu in One Magazine, nr. 37, august 2007, http://www.onemagazine.ro/features/breakfast-cu/861974-daniel-daianu-economistul-cu-stofa-de-tatic).

Pe Daniel Daianu il muncesc gandurile si astazi, si scrie in consecinta la Dilema Veche. Doua pagini mai incolo, gospodarul valutei partidului, Theodor Stolojan, cu aceeasi dilema: cand occidentul isi aduce aminte pentru a nu stiu cata oara ca dupa boom vine si mahmureala, romanii isi amintesc ca au avut si au pierdut o alternativa.

Ce simplu si inaltator ar fi ca doi oameni care au absolvit ASE-ul sub comunism, au muncit ca economisti sub comunism, au colaborat sub comunism, sa spuna o vorba buna despre aceasta mare parte din viata lor.

Ei bine nu. Stolojan, fost angajat al Ministerului de Finante in RSR, critica lipsa de eficienta a sistemului comunist: in conditiile centralizarii si planificarii rigide a investitiilor, a lipsei proprietatii private, a liberei initiative si a competitiei, „sistemul comunist s-a prabusit pentru ca a pierdut batalia pentru inovatie, productivitate si competitivitate”.

Stolojan critica astfel investitiile neprofitabile, separate de jocul cererii si al ofertei. De asemenea critica productivitatea scazuta generata de ocuparea deplina a fortei de munca in comunism.  Se impun aici doua comentarii:

  • Asa cum o arata bailoutul american al uzinelor de masini, o tara nu isi permite sa importe totul sau sa nu produca in sectoare cheie. SUA au sacrificat eficienta din considerente strategice. Intr-un mod similar, dupa modelul sovietic, tarile agrare din Europa de Est au pregatit ingineri si si-au dezvoltat industria constiente de ineficienta lor in raport cu economiile industriale consolidate din Vest. A nu se confunda propaganda regimului, care raspandea ideea invingerii Vestului pe plan economic, cu constiinta subdezvoltarii, care alimenta la nivel politic planurile de investitii ambitioase.
  • Jocul cererii si al ofertei creeaza generatii de sacrificiu si pune o presiune mult prea mare pe vietile oamenilor. Desi prezentat ca motorul economiei si ca o forta pozitiva, cererea si oferta inseamna, de pilda, ca proiectele imobiliare stagneaza, se inchid sau se amana in anii de recesiune, sau ca atunci cand comenzile scad, personalul scade proportional intr-o intreprindere. Sistemul comunist, desi nu ocolit de crize mult mai stupide de supra sau subproductie, realiza investitiile in baza nevoilor oamenilor si mentinea slujbele indiferent de conditiile din economie. In realitate in capitalism jocul cererii si ofertei inseamna jocul profitului. Actionezi din secunda in care este mai profitabil sa faci altceva decat blocuri in Bucuresti. Concediezi cati oameni este nevoie pentru ca firma sa fie profitabila. Par lucruri de bun simt la nivelul micului intreprinzator.

De fapt de ce aceste lucruri de bun simt pentru micul intreprinzator nu mai sunt asa de bun simt la nivelul economiei?  Daniel Daianu surprinde (pentru ca mentioneaza cam 100 de teorii) dezbaterea asupra crizei capitalismului global.

In Romania, criza capitalismului global inseamna ca blocurile incepute de investitotii turci, evrei si spanioli nu se vor mai termina si ca vor urma concedieri mai mari decat in 1997-1998, de data asta cu mai putine salarii compensatorii. Daca in 1997-1998 aveam intreprinderile supradimensionate, ineficiente, vechi de care vorbea Stolojan, avem acum intreprinderi modernizate, eficiente pana la punctul in care pot pastra rata profitabilitatii renuntand la angajati.

 De ce fac aceste companii asta? Pentru ca pot. Pentru ca libera circulatie a capitalului  permite. Pentru ca asa cum au ridicat ode sovieticului care a adus industrializarea, est-europenii, asiaticii si latinoamericanii au licitat sa atraga investitii straine, acceptand clauze stupide, daca nu umilitoare.

Craciunul acesta este insa fericit in aceasta parte de lume. Investitii record, somajul inca mic de tot. Ma gandesc daca romanii care stateau la coada in 1989 ar fi fost in stare sa calce in picioare si sa omoare un angajat precum omologii lor americani pe angajatul de la WalMart. (http://www.nytimes.com/2008/11/29/business/29walmart.html?_r=1)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: