Ciprian Domnisoru

Ne mai lăsăm pe mâna doctorului Băsescu?

In Uncategorized on Septembrie 21, 2011 at 9:29 pm

Consilierii lui Băsescu lucrează la un proiect de lege de privatizare a spitalelor şi introducere a unor case private de asigurări. Ȋntrebat despre şansele de succes în Parlament ale unei legi care ar schimba radical sistemul, Băsescu a sugerat că Guvernul şi-ar putea asuma răspunderea pentru acest proiect de lege aşa cum şi-a asumat-o deja pentru Codul Muncii şi Educaţie.

Această procedură este profund nedemocratică nu numai pentru că nu dă ocazia unei dezbateri asupra meritelor unui proiect de lege ci şi pentru că obligă deputaţii puterii să asculte de opiniile tehnocrate ale Băncii Mondiale şi ale FMI transpuse în voința lui Băsescu, când rolul lor teoretic este de a reprezenta interesele cetățenilor și de a le asculta nemulțumirile legate de aceste reforme. Într-o țară normală, rolul Parlamentului este să propună proiecte de lege pe care executivul să le implementeze. În România, Parlamentul este mașina de vot a executivului și cele mai multe proiecte de lege vin dinspre ministere. Pentru că Băsescu își arogă tot mai multe puteri executive, reforma anunțată în sănătate va fi elaborată nici macar de minister, ci de consilierii lui.

În domeniul sănătăţii, deputaţii din Comisia de Muncă a Camerei Deputaţilor au respins recent proiectul de introducere a coplăţii în sistemul sanitar, proiect elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale. Deputaţii puterii au votat împotriva acestui proiect de lege probabil pe considerente legate de oportunitatea taxarii alegatorilor înainte de alegeri. Dacă am fi avut o asumare de răspundere pe acest proiect şi un vot de bloc, aceşti deputaţi ar fi trebuit să se prezinte la vot să fie număraţi de ochiul vigilent al activistului de partid Boc.

Reforma propusă de Băsescu în sănătate va duce la privatizarea spitalelor şi a caselor de asigurări, după modelul sistemului olandez de sănătate. Doctorul Băsescu , şcolit de FMI, avansează acest proiect ca o şansă pentru sistemul falimentar din România. Nu contează că în Olanda au crescut preţurile asigurarilor medicale cu 41% după introducerea sistemului în 2006, citiţi aici. Nu contează nici că în Slovacia companiile private de asigurări au înregistrat profituri foarte mari şi guvernul a încercat fără succes să limiteze aceste profituri. Aceste aspecte care dau de gândit nici nu ar fi luate în discuţie în contextul unei asumări a răspunderii.

Bănca Mondială şi FMI nu sunt responsabile doar pentru rezultatele politicilor pe care le recomandă guvernelor. Ar trebui să devină responsabile şi pentru modul în care aceste guverne – de multe ori în ţări cu o slabă tradiţie democratică, parlamentară- supun la vot această legislaţie. Însă Jeffrey Franks când vine la Bucureşti se simte doctor şi face glume de genul “Operaţia a reuşit, pacientul e mort”. Având aşa specialişti străini, Băsescu se crede mai nou doctor în macroeconomie. Cei care se opun cu argumente rationale privatizării în sănătate, liberalizării pieţei muncii sau închiderii de spitale şi şcoli sunt etichetaţi de preşedinte cu fiecare ocazie drept grupuri de lobby sau de interese care se opun ca nişte viruşi tratamentului FMI-Băsescu.

În Ungaria , introducerea coplăţii a fost o întrebare într-un referendum în 2008 iar populaţia s-a opus net iar ministrul sănătăţii ungur a trebuit să demisioneze. În Cehia primul ministru a trebuit să răspundă în fața Curții Constituționale când a introdus coplata. În România referendumurile sunt bune doar pentru întrebări populiste. Adoptarea unei reforme radicale a sănătăţii prin asumarea răspunderii ar fi încununarea carierei de doctor a lui Traian Băsescu- nu ne mai rămâne să sperăm decât că PD-L se va gândi la alegeri înainte să mai taie după sfatul doctorului- un prim test fiind votul final din Camera Deputatilor asupra introducerii coplatii.

Din shipping se pierd bani. Din ecologie se pierd bani. Din sănătate se pierd bani. Iar cu un pic de cianură n-o să muriţi, să nu ne mai fandosim

In Sanatate on August 29, 2011 at 1:16 pm

Energia neagra a lui Basescu nu este cea a unui reformator, este cea a unui antreprenor care va pune in pericol sanatatea romanilor prin privatizarea spitalelor si proiectul Rosia Montana. Flota României a dispărut pentru că nu era profitabilă. La Roşia Montană de apropiem de exploatare pentru că nu este profitabil să regândim proiectul. Mai grav, spitalele de stat sunt neprofitabile şi trebuie privatizate.

Unde este în tot procesul ăsta reformatorul energic, latrant, care schimbă miniştri când vrea, care reproşează tuturor orice, care atunci când vrea face descinderi în vămi? Unde este reformatorul care atunci când s-a supărat pe venitul minim garantat şi pe concediile de invaliditate a dispus o acţiune de verificare a peste 300.000 de dosare?  Unde este reformatorul care l-a inspirat pe Funeriu să spună pe 6 Mai: “Ce aţi văzut în vămi veţi vedea şi în educaţie”?

Energia reformatorului funcţionează pentru afacerile partidului şi susţinătorilor lui. Anul acesta mai are răgaz să privatizeze spitale gândind tot proiectul în ograda Administraţiei Prezidenţiale. În esenţă, proiectul va însemna crearea unor case de asigurări private de sănătate. Aceste case vor fi ca CNAS, cu excepţia unor sedii mai frumoase, a unui profit (moderat prin lege dar tot un profit) , a unor maşini noi, a unor străini care să le conducă, a unor salarii secrete la conducere – pentru că sunt firme private, nu-i aşa .

Pentru banii pe care îi contribuim putem să primim teoretic îngrijiri medicale nelimitate de la stat, cât e nevoie, pe principiul că suntem asiguraţi solidar iar riscurile se redistribuie. Legea pe care o pregăteşte Băsescu va spune că de 200 de euro cât contribuie în medie românul va avea dreptul la anumite servicii, ce va fi în plus se va plăti din buzunar. Aici lăcomia nu va avea margini: cei 200 de euro de la an la an vor acoperi tot mai puţine servicii, românii vor scoate tot mai mulţi bani ca să acopere şi cel mai banal tratament.

Din sănătate nu se fac bani încă, însă Băsescu vrea să schimbe lucrul ăsta, aşa cum vrea să aibă şi sprijinul Roşia Montană la următoarele alegeri.

În încercarea lui de a stoarce bani din sănătatea românilor, aduce argumentul că sistemul actual este plin de şpăgi, abuzuri şi probleme. Când spune asta nu vorbeşte reformatorul Băsescu, vorbeşte Băsescu antreprenporul care vede spitalele ca pe nişte nave comerciale pe care poate să le vândă cu un dolar bucata pentru că nu sunt profitabile. De ce nu e bun sistemul de stat? Reformatorul Băsescu ar fi făcut descinderi în spitale, ar fi schimbat ministru după ministru, s-ar fi deplasat personal în spitale aşa cum are timp să se deplaseze la Roşia Montana.  În loc să facem piscine , drumuri judeţene sau ANL-uri se puteau renova spitalele. Dacă Boc vorbeşte de contracte care ar trebui renegociate, contractele de achiziţii de medicamente se puteau schimba de ani buni. Reformatorul Băsescu ar fi putut face toate astea, dar din sănătate nu se fac bani încă.

Sănătatea oamenilor nu contează pentru Băsescu. Prezent azi la Roşia Montană Băsescu i-a liniştit pe antreprenori că pe el nu îl deranjează mai multă cianură în apa oamenilor:

„O sa fiu foarte sincer sa va spun ca apreciez intentia voastra de a merge pe 5 miligrame pe litru, trebuie sa privim, insa, la standardele europene care ne obliga abia din 2018 sa fim la 10 miligrame.”

Demisia lui Cseke Attila: nu el va fi ucigaşul de sistem pe care şi-l doreşte Băsescu

In Guvernul PD-L Boc, Sanatate on August 4, 2011 at 7:25 pm

Declaraţiile lui Băsescu după întâlnirea cu delegaţia FMI ne arată că avem un preşedinte care se pricepe la absolut tot în economie şi poate să judece cel mai bine ce sistem de sănătate ar trebui să aibă România. Iata ce declara:

«  Cred că lucrurile sunt simplu de enunţat şi dificil de pus în practică.  Asigurări private de sănătate. Nu e alt răspuns logic, trebuie să privatizăm şi spitalele, şi sistemul de asigurări de sănătate. Aici venim cu punctul în care ne împiedicăm. Puteţi spune: “Sigur, domnule Băsescu, cu salariul tău poţi plăti o asigurare privată”. Cel care nu are venituri şi nu-şi permite să plătească, rămâne la fel de neasistat medical »

Prin aceste declaraţii preşedintele ignora că sistemul a ajuns în starea în care este pentru ca a primit, procentual din PIB, cea mai mică alocare din Europa ani de zile, în condiţiile în care investiţiile în tehnologie medicală şi creşterea speranţei de viaţă cer în orice ţară civilizată un buget sporit. Ignora si faptul ca statul cheltuia cu medicamentele 281 de milioane de euro in 2004 si peste un miliard de euro in 2010, in beneficiul net al multinationalelor producatoare de medicamente.

Băsescu îi ascultă pe americanii de la FMI, care nu pricep nici la ei în ţară cum să rezolve problema costurilor exorbitante , lacomiei asigurătorilor şi a companiilor farmaceutice sau problema celor care nu îşi mai permit să joace cu medicii şi asigurătorii un joc inegal pe o piaţă liberă unde se comercializează de fapt viaţa şi sănătatea lor.

Măsura anunţată în sistemul sanitar de a bloca plăţile către spitale dacă acestea nu reduc cheltuielile înseamnă doar transpunerea draconică a viziunii lui Băsescu : ştim cât adoră să taie .

Cseke Attila a înţeles că Băsescu vrea să îi mulţumească pe FMI-işti şi probabil tot lobby-ul spitalelor private omorînd sistemul cu un ungur la conducere. În acest moment UDMR ar fi iresponsabil să mai accepte portofoliul sănătăţii când e clar că banii primiţi la rectificare nu vor ajunge până la sfârşitul anului.

La rectificare Sănătatea a primit 341.2 milioane de lei, un pic mai mult decât pentru aventurile de dezvoltare ale Elenei Udrea (300 de milioane), autostrăzile imaginare ale CNADNR (300 de milioane), Apărare (239 de milioane) sau pentru cine ştie ce o face SRI-ul cu încă 54 de milioane de lei.

Când situaţia în spitale este gravă şi ar putea să fie catastrofală la o sistare de plăţi, guvernul Boc măreşte bugetele Apărării şi ale SRI-ului şi îi da tot pe atât Elenei Udrea sau Ancăi Boagiu să mai câştige vreun rege al asfaltului un contract sau să se mai organizeze vreo gală a neruşinării.

Justificarea că sistemul sanitar iroseşte resurse este hilară când vorbim de kilometri de autostradă de 15 milioane de euro.

Principala problemă a sistemului- cheltuielile cu medicamentele- este cunoscută de ani de zile. Cheltuielile CNAS cu medicamentele erau de 281 milioane de euro în 2004, urcau la aprroximativ 700 de milioane de euro în 2007 şi depăşeau 1 miliard de euro conform raportului CNAS pe 2010 (pag 30).

Sistemul actual este practic omorît pentru că ani de zile , cu şpagă sau fără, statul român a cumpărat medicamente tot mai scumpe. Cheltuielile cu medicamentele erau o problemă binecunoscută şi ultima soluţie încercată a fost o taxă clawback pentru producătorii şi distribuitorii de medicamente,  care nici măcar nu a fost aplicată cum trebuie în vremea guvernului Boc. În toamna lui 2009 guvernul Boc introducea taxa clawback prin care toţi producătorii de medicamente ar fi trebuit să plătească o sumă între 5 şi 11% din veniturile realizate. Jeffrey Franks declara în ultima vizită « sistemul clawback, prin care s-a dorit suplimentarea veniturilor la buget, nu a functionat foarte bine, astfel ca Guvernul trebuie sa se miste repede si sa vina cu o noua versiune de taxare”. Jeffrey Franks încuraja guvernul să introducă mai repede coplata ca metodă alternativă de finanţare. Practic corupţia şi şpăgăria care au dus la creşterea costurilor cu medicamentele, nesancţionate ani de zile, apoi incompetenţa sau presiunile care au blocat până şi taxa de clawback vor fi acoperite în cel mai pur stil neoliberal de coplată şi, în lipsa unei suplimentări a bugetului sănătăţii, de închiderea spitalelor şi înlocuirea lor cu spitale private.

Băsescu vorbeşte de întregul sistem ca fiind ineficient. Salariile doctorilor nu au luat avânt, mai degrabă şi-au luat avânt doctorii în străinătate în timp ce Cseke Attila şi Băsescu se uitau liniştiţi şi nu făceau nimic. Problema sunt cheltuielile cu medicamentele, o problemă binecunoscută, de care profită producătorii şi distribuitorii de medicamente, majoritatea străini, precum şi toţi cei care au reglementat achiziţia de medicamente.

Nu a existat un moment mai urât al lăcomiei şi al distrugerii decât această rectificare bugetară în care este lăsat sistemul sanitar să moară pentru că preşedintele îşi doreşte un sistem privat că aşa vrea el sau FMI-ul